Screening explicativ, screening bilateral, deschiderea clusterelor, închiderea clusterelor, capitole de negociere – sunt doar câteva elemente-cheie din drumul pe care îl are de parcurs Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Îți explicăm la ce etapă se află în prezent Moldova, ce sunt clusterele și ce urmează să se negocieze.
Pe 22 septembrie, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova a anunțat că țara a încheiat procesul de screening bilateral cu Uniunea Europeană. Ultimul capitol a fost 33, cel care include Prevederile financiare și bugetare. În procesul de aderare sunt mai multe etape importante. Prima etapă, care marchează începutul drumului european, este completarea formularului de accesiune. Ulterior, țara primește statutul de țară canditat. Republica Moldova a obținut acest statut pe 23 iunie 2022. Următorul an a fost marcat de pregătire. În această perioadă Moldova a început implementarea recomandărilor Comisiei, a desfășurat dialoguri tematice între Chișinău și Bruxelles pe domenii precum justiția, energia, administrația publică etc. În urma eforturilor politicienilor moldoveni, Comisia a recomandat deschiderea negocierilor de aderare.
În iunie 2024 a început oficial procesul de negociere. Timp de jumătate de an a avut loc procesul de screening explicativ. În cadrul acestuia, Comisia Europeană a prezentat Republicii Moldova ce prevede legislația UE pe fiecare domeniu de negociere. Este practic o sesiune de „training” și clarificare.
A urmat procesul de screening bilateral. Timp de mai multe luni, oficialii de la Chișinău au prezentat Comisiei cum stă în prezent Moldova – ce legi aplică, cum funcționează instituțiile, care sunt cele mai importante lacune. UE a analizat cu grijă toate aceste informații și a realizat un raport de screening pe fiecare capitol.
După finalizarea screeningului bilateral, Comisia Europeană recomandă Consiliului UE să deschidă negocierile pe anumite capitole. În cadrul acestei etape, Moldova urmează să prezinte „pozițiile de negociere” pentru fiecare cluster, adică să demonstreze cum vrea să armonizeze legislația locală cu cea a UE. Am spus „urmează” intenționat, deoarece, deocamdată, deși Moldova a încheiat procesul de screening, nu a început negocierea pe clustere.
Raportul de extindere și ce sunt clusterele
În noiembrie 2025, Comisia Europeană a prezentat Raportul de extindere, în care a menționat că Republica Moldova este printre lideri la capitolul procesul de aderare. Scopul țării, și anume de a finaliza negocierile până în anul 2028, este văzut de către Bruxelles drept unul „ambițios, dar realizabil”, cu condiția că Moldova menține activ pasul reformelor.
Raportul menționează aspectele la care Moldova a făcut progrese și unde mai are de lucrat. În document se stipulează că Moldova a încheiat procesul de screening bilateral, iar Comisia Europeană apreciază că țara a făcut progrese semnificative în implementarea reformelor-cheie, în special în domeniul statului de drept și al consolidării instituțiilor democratice. De asemenea, Bruxelles recomandă deschiderea a trei clustere:
# Fundamentale (clusterul 1);
# Piața internă (clusterul 2);
# Relații externe (clusterul 6).
Negocierile pe capitolele celor trei clustere ar putea începe până la finele anului curent.
În cadrul unui eveniment de prezentare a raportului de extindere, comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a menționat că țara noastră este gata să deschidă negocierile pe primele grupuri de capitole: „Republica Moldova a făcut cel mai mare progres anual dintre toate statele candidate și mă mândresc foarte mult cu voi. Sunteți cu adevărat determinați să deveniți stat membru al Uniunii Europene. Progresul înregistrat de voi este unul semnificativ și consecvent. În 2025 ați reușit să vă apropiați tot mai mult de UE. Ambițiile voastre sunt foarte înalte, dar sunt și realiste.”
În total, în procesul de aderare sunt 35 de capete de negociere, organizate în șase clustere. Acestea sunt niște grupuri tematice de capitole de negociere. Structura a fost introdusă de Uniunea Europeană în 2020, pentru a ajuta la organizarea și accelerarea negocierilor. Respectiv, în loc țara candidată să negocieze individual toate cele 35 de capitole, în prezent ele sunt repartizate pe teme.
„Comisia se așteaptă ca Moldova să îndeplinească și condițiile pentru deschiderea celorlalte trei clustere și depune eforturi pentru a se asigura că Consiliul este în măsură să avanseze cu deschiderea tuturor clusterelor până la sfârșitul anului”, se menționează în Raport.
Cauza deschiderii, deocamdată, a trei din șase clustere se ascunde în raport. Deși Moldova a încheiat deja procesul de screening, mai are de lucrat la implementarea reformelor ce vizează clusterele 3, 4 și 5.
De exemplu, în prezent, Moldova investește doar 0,22 % din PIB în Cercetare și Dezvoltare, ceea ce e de 10 ori sub media UE. Totodată, există o corelare destul de slabă dintre educație și piața muncii, în special în zonele rurale. „Moldova trebuie să îmbunătățească eficiența cheltuielilor în educație și să consolideze dialogul între mediul economic și universități”, recomandă Comisia. La capitolul „Agenda verde și conectivitate durabilă”, recomandarea pentru Moldova e să accelereze implementarea planului național pentru tranziția verde și să îmbunătățească gestionarea proiectelor ample care vizează infrastructura și energia. Clusterul 5 nu se deschide, deocamdată, deoarece încă ne confruntăm cu un sistem agricol fragil, dependent de climă și importuri. „Moldova trebuie să dezvolte capacități administrative pentru implementarea politicilor agricole și regionale ale UE.”
Dacă vrei să vezi nivelul de pregătire al Republicii Moldova și progresul înregistrat, îl poți găsi în documentul atașat mai jos.
Republica Moldova 2025 Nivelul de Pregatire Si Progresul Inregistrat by Redacția diez
Pe parcursul negocierilor, care sunt structurate pe clustere și capitole, țara se pregătește să implementeze legislația și standardele UE. După finalizarea negocierilor în toate domeniile, Comisia emite un Aviz cu privire la gradul de pregătire a țării pentru a deveni stat membru. Pe baza Avizului, statele membre ale UE decid în unanimitate să încheie procesul de negocieri. Parlamentul European, de asemenea trebuie să-și dea acordul. Toate statele membre ale UE și țara candidată semnează și ratifică un tratat de aderare care permite țării respective să devină stat membru al UE.
Cât vom negocia pe clustere?
Durata negocierilor pe cele șase clustere variază de la țară la țară. Printre principalele motive sunt:
# dimensiunea țării, cu cât țara este mai mare, cu atât negocierile se pot extinde mai mult timp;
# viteza de implementare a recomandărilor;
# voința populației.
„Durata negocierilor pe clustere va depinde în primul rând de ritmul reformelor interne și de gradul de pregătire instituțională pentru preluarea acquis-ului comunitar. Procesul va fi cu atât mai rapid cu cât autoritățile vor demonstra consecvență în implementarea reformelor din domeniile-cheie precum justiția, statul de drept, administrația publică. În același timp, dinamica negocierilor este influențată inclusiv de contextul politic european, de disponibilitatea statelor membre de a avansa procesul de extindere și de evoluțiile geopolitice din regiune. Capacitatea echipei naționale de negociatori, coordonarea interinstituțională și dialogul tehnic eficient cu Comisia Europeană vor juca, de asemenea, un rol esențial”, menționează Grigore Guzun, expert în relații internaționale.
Despre obiectivul finalizării negocierilor pe clustere până în 2028 expertul menționează că acesta ar trebui să fie privit mai degrabă ca o țintă strategică. Aceasta, ar avea menirea să mobilizeze instituțiile statului, decât să fie o estimare tehnică certă a încheierii procesului.
Principalele atuuri și lacune ale Republicii Moldova, în procesul de aderare
Expertul în relații internaționale, Grigore Guzun, menționează că cel mai important atuu al Republicii Moldova este angajamentul politic ferm pentru procesul de aderare la Uniunea Europeană. „Ultimile două exerciții electorale – referendumul din 2024 și alegerile parlamentare din acest an au demonstrat că asta își doresc și cetățenii. Poziția geostrategică a țării și experiența acumulată în cadrul Acordului de Asociere consolidează profilul Moldovei ca partener de încredere al Uniunii.” Totodată, un atuu este progresul, deși pe alocuri lent, dar constant în domenii-cheie precum justiția și consolidarea instituțiilor democratice. „Reformele constante reflectă angajamentul autentic al autorităților de la Chișinău de a alinia Republica Moldova la standardele și valorile Uniunii Europene.
Printre principalele provocări care ar putea influența ritmul procesului de negocieri pe clustere sunt capacitatea administrativă redusă, vulnerabilitățile economice și energetice, precum și polarizarea politică și dezinformarea. Cele din urmă ar putea duce la scăderea încrederii cetățenilor în direcția europeană a țării. Pentru a avansa mai rapid, „Moldova trebuie să consolideze reziliența instituțională, să modernizeze administrația și să stimuleze investițiile”, mai menționează expertul. În același timp, Chișinău trebuie să intensifice ritmul reformelor și să asigure o coordonare mai eficientă a procesului de armonizare legislativă. „Doar printr-o mobilizare susținută și prin consolidarea instituțiilor-cheie, Republica Moldova ar putea transforma progresele actuale într-un salt calitativ real în procesul de negociere și să reducă diferența față de statele care au pornit mai devreme pe calea aderării.”
Raportul de Extindere din 2025 confirmă progresul Republicii Moldova în implementarea reformelor și alinierea la standardele europene, însă, menționează expertul, „ritmul actual rămâne insuficient pentru a permite închiderea provizorie rapidă a clusterelor de negociere”. Totodată, Grigore Guzun spune că Moldova demonstrează o voință puternică de integrare, „dar progresele trebuie accelerate și consolidate prin rezultate tangibile în domenii-cheie precum eficiența administrativă, economia și statul de drept”.
Țările care au finalizat cel mai rapid negocierile pe capitole
Cele mai rapide negocieri de aderare la Uniunea Europeană au fost realizate de Finlanda, Suedia și Austria, care au reușit să închidă toate capitolele în aproximativ 13 luni. „Acest lucru s-a întâmplat datorită faptului că deja aveau instituții solide, economii dezvoltate și un nivel avansat de compatibilitate cu acquis-ul comunitar încă dinaintea începerii procesului”, menționează Grigore Guzun.
Totodată, la polul opus, Turcia, care a deschis negocierile în 2005, Serbia, în 2014, și Muntenegru, în 2012, se confruntă cu procese îndelungate și dificile, marcate de stagnarea reformelor, slaba independență instituțională și provocări geopolitice complexe. „În timp ce Turcia are negocierile practic înghețate, Serbia și Muntenegru au deschis majoritatea capitolelor, dar au reușit să închidă provizoriu doar câteva.”
Acest lucru, potrivit expertului, demonstrează că viteza negocierilor depinde mai puțin de calendarul formal și mult mai mult de consecvența reformelor interne, de capacitatea administrativă și de stabilitatea politică a statelor candidate – lucru valabil și pentru Republica Moldova.
