Cum se va alege succesorul Papei Francisc și cine are mai multe șanse să devină noul lider al Bisericii Catolice

MDAmemM9MSZoYXNoPTNiMmMwZGNiYWQxNGYzOTYyYWNkZDdlYjk5MDE5ODA0.thumb
Foto:Profimedia Images

În dimineața zilei de 21 aprilie 2025 a murit Papa Francisc. Acum începe perioada Sede Vacante – „scaun vacant”. Altfel zis, conducerea Vaticanului este preluată de Camerlengo – cardinalul care exercită temporar funcțiile administrative. În ceea ce privește deciziile importante legate de credință, acestea sunt suspendate până la alegerea unui nou papă.

Procedura de alegere a unui nou papă se numește conclav (din latină cum clave – „sub cheie”), deoarece are loc într-o izolare totală a cardinalilor față de lumea exterioară. Conclavul va fi convocat după circa 15-20 de zile după începerea perioadei Sede Vacante, pentru a permite organizarea înmormântării și pentru ca toți cardinalii să ajungă la Roma.

Cum se desfășoară conclavul

Conclavul se desfășoară la Capela Sixtină din Vatican și doar cardinalii cu vârsta sub 80 de ani pot participa la alegerea noului papă. În cadrul ședinței, participanții analizează calitățile și meritele fiecărui candidat luat în considerare pentru funcția de papă, iar apoi scriu numele candidatului favorit pe un buletin special.

Pentru a fi ales, un candidat trebuie să obțină cel puțin două treimi dintre voturi. Astfel, votările se desfășoară de două ori dimineața și de două ori după-amiază, până când se ajunge la majoritatea necesară. După fiecare vot, buletinele sunt arse. În cazul în care rezultatul este negativ, din coșul Capelei Sixtine iese fum negru, iar procedura de vot este reluată până când un candidat obține majoritatea necesară. Dacă se reușește alegerea unui papă, din coș iese fum alb.

Cardinalul ales pentru a deveni papă trebuie să accepte alegerea. După ce acceptă, își alege un nume papal, care nu trebuie neapărat să fie legat de numele său de naștere. De exemplu, Papa Francisc a ales acest nume în semn de respect față de Sfântul Francisc din Assisi și în spiritul sărăciei și umilinței.

După ce alegerea a fost acceptată și numele a fost ales, cardinalul protodiacon (care este un membru al colegiului cardinalilor, cu rolul de a coordona și anunța numirea unui nou papă) iese pe balconul Bazilicii Sfântul Petru și rostește celebra frază: Habemus Papam („Avem un Papă”). Aceasta este anunțul oficial care confirmă că noul papă a fost ales și acceptat de colegiul cardinalilor. Imediat după, noul papă iese pe balcon și se adresează mulțimii adunate în piață. Momentul marchează începutul oficial al pontificatului.

Cine sunt candidații cu cele mai multe șanse

Deoarece nu a fost desemnat un succesor clar, orice membru al Colegiului Cardinalilor poate fi ales papă. Totuși, dintre cei 252 de cardinali eligibili, câțiva se disting ca favoriți pentru a prelua conducerea Bisericii Catolice.

#1. Cardinalul Pietro Parolin (70 de ani), actualul secretar de stat al Vaticanului, a fost numit cardinal de Papa Francisc în urmă cu 11 ani și este văzut drept unul dintre cei mai probabili succesori. Considerat un cardinal moderat, Parolin are o vastă experiență în diplomația Sfântului Scaun, activând anterior în Nunțiaturile Apostolice din Nigeria și Mexic. Alegerea sa ar putea fi percepută ca o continuare firească a direcției stabilite de Papa Francisc.

Sursă: Profimedia Images

#2. Cardinalul Fridolin Ambongo Besungu (65 de ani), președintele Simpozionului Conferințelor Episcopale din Africa și Madagascar, s-a remarcat public după ce a criticat declarația Fiducia supplicans, prin care Papa Francisc permitea binecuvântarea cuplurilor necăsătorite și a celor de același sex. Un eventual pontificat al lui Besungu ar marca o ruptură semnificativă față de viziunea liberală a fostului papă.

Sursă: Profimedia Images

#3. Cardinalul Wim Eijk (71 de ani), fost medic și unul dintre cei mai conservatori cardinali, a criticat reformele papei privind recăsătoria persoanelor divorțate, numind aceste măsuri „o formă de adulter structurat și instituționalizat”. De asemenea, Eijik l-a criticat pe Francisc pentru lipsa de reacție față de inițiativa episcopilor germani privind Împărtășania pentru protestanți, numind poziția fostului pontif „de neînțeles”.

Sursă: Profimedia Images

#4. Cardinalul Peter Erdo (72 de ani) s-a opus acordării împărtășaniei catolicilor divorțați sau recăsătoriți și a criticat ferm politicile de acceptare a refugiaților în Europa, pe care le-a comparat cu traficul de persoane.

Sursă: Profimedia Images

#5. Cardinalul Luis Antonio Tagle (67 de ani), supranumit „Papa Francisc al Asiei”, este considerat un adept al politicilor de stânga și a criticat poziția Bisericii Catolice față de persoanele din comunitatea LGBT și față de catolicii divorțați și recăsătoriți. Într-un interviu din 2015, Tagle a spus că poziția „dură” a Bisericii față de persoanele gay, cele divorțate și mamele singure a dăunat procesului de propovăduire a Evangheliei.

Sursă: Profimedia Images

#6. Cardinalul Raymond Burke (76 de ani), una dintre cele mai conservatoare voci din Colegiul Cardinalilor, acriticat deschis pozițiile liberale ale Papei Francisc, mai ales în legătură cu cuplurile divorțate și recăsătorite, metodele de contracepție artificială, homosexualitatea și căsătoriile civile, considerând limbajul papei „inacceptabil”.

Sursă: Profimedia Images

#7. Cardinalul Mario Grech (67 de ani), secretarul general al Sinodului Episcopilor, a pledat pentru sprijinirea celor excluși din Biserica Catolică din cauza orientării sexuale sau a stării civile și a subliniat importanța menținerii învățăturii religioase, fără a exclude creativitatea în comunicare.

Sursă: Profimedia Images

#8. Cardinalul Matteo Zuppi (69 de ani), președintele Conferinței Episcopale Italiene, a ocupat funcția de arhiepiscop al Bolognei, ceea ce îl face un cunoscător mult mai bun al Vaticanului decât contracandidații săi. În 2023, Papa l-a desemnat în misiunea de pace în Ucraina, unde s-a întâlnit cu președintele Zelenski. În același an, Zuppi s-a văzut cu președinte american de pe atunci, Joe Biden.

Sursă: Profimedia Images

Notă: în teorie, orice bărbat catolic poate deveni papă, însă, în practică, acest lucru nu s-a mai întâmplat din 1378, când a fost ales un papă din afara Colegiului Cardinalilor.


Papa Francisc a murit în a doua zi de Paște, 21 aprilie 2025, la vârsta de 88 de ani. Ultima sa apariție publică fost duminică, 20 aprilie. După mai bine de o lună de spitalizare, pontiful a mers în Piața Sfântul Petru. Deși nu a oficiat slujba de Paște de la Vatican, a binecuvântat zecile de mii de credincioși adunați după aceasta și a rostit mesajul Urbi et Orbi.

Dacă dorești să fii mereu la curent cu cele mai populare și actuale știri de pe #diez, ești mereu binevenit(ă) și pe canalele noastre de Telegram: RO și RU.

Share: Share on Facebook Share on Twitter Share on Telgram
Comentarii
  • Cineplex

  • Știri pentru tine
  • Lifestyle din stânga nistrului

  • Portalul CIVIC.MD: Activitati ONG, anunturi, granturi, job-uri, voluntariat, evenimente