„Cobori în jos, luceafăr blând, / Alunecând pe-o rază, / Pătrunde-n casă și în gând / Și viața-mi luminează!” Dacă te-aș întreba ale cui sunt versurile, cel mai probabil ai răspunde fără să te gândești: „Mihai Eminescu, «Luceafărul»”. S-ar putea să le știi chiar pe de rost, pentru că nu o dată le-ai auzit la școală. Iar dacă ești sau ai fost în clasa a XI-a, probabil ai citit cele 98 de strofe din manualul de limba și literatura română. Deși majoritatea dintre noi îl cunosc pentru acest poem, Eminescu a scris circa 330 de poezii, a fost bibliotecar, profesor suplinitor și revizor școlar. Și-a exprimat opinia privind problemele din sistemul educațional de cândva, dar a și oferit soluții. A fost un jurnalist activ, scriind în mare parte articole politice în cotidianul „Timpul” și în ziarul Partidului Conservator, unde a fost redactor-șef.
Începând cu clasa a III-a, la orele de limba și literatura română citești cel puțin o creație scrisă de Eminescu. Ba mai mult, în clasa a XII-a, al doilea capitol din manual este dedicat marelui poet – „Mihai Eminescu, un creator de valoare națională și universală”. Pe lângă acestea, an de an, profesoara ta sau profesorul tău de română te încurajează să participi la recitaluri de poezie, la săptămâna lui Eminescu sau să realizezi postere și prezentări despre viața și activitatea lui. Iar cireșica de pe tort: portretul agățat pe un perete din cabinetul de română sau covorașul cu chipul lui. Ar semăna cu o icoană. Dar a literaturii românești. Fără îndoială ai observat însuflețirea cu care vorbesc mulți profesori de limba și literatura română despre „geniu”.
Curiozitatea ta, dar și a noastră, care ne-a urmărit încă din gimnaziu, ne-a încurajat să întrebăm câteva profesoare de română de ce Mihai Eminescu este atât de apreciat la școală. În plus, ne-am dorit să aflăm cât de interesați sunt elevii de astăzi de opera eminesciană și în ce măsură contribuie la formarea gândirii critice.
„Creațiile sale reflectă atât specificul național, cât și teme universale”
Elena Ceban a predat limba și literatura română la Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri” din satul Scumpia, raionul Fălești și spune că opera lui Mihai Eminescu este studiată pe larg în școală datorită complexității sale stilistice, profunzimii ideilor și universalității temelor abordate.
Opera eminesciană îi ajută pe elevi să înțeleagă esența culturii și a identității românești, fiindcă ale sale creații reflectă atât specificul național, cât și teme universale, cum ar fi iubirea, timpul, natura, cunoașterea și existența.
Elena Ceban
De asemenea, potrivit acesteia, elevii pot regăsi în versurile lui stări și trăiri pe care le experimentează și ei, ceea ce îi face să îl admire.
Elena Ceban este de părere că aprecierea elevilor față de Eminescu depinde, în mare măsură, de modul în care profesorul îl prezintă. „Un profesor pasionat, care transmite cu entuziasm frumusețea operei eminesciene, poate trezi interesul și admirația elevilor. Consider că limbajul său poetic unic, profunzimea gândirii și emoția transmisă prin cuvinte sunt elementele care atrag cel mai mult.”
„Elevii sunt adesea influențați de calomniile care au fost create în jurul lui Eminescu”
Elena Vorotneac, profesoară la Liceul Teoretic „Elena Alistar”, spune că în fiecare an, se pregătește de orele despre Eminescu ca pentru prima dată. „Este un poet atât de complex și cu o operă atât de vastă, încât niciodată nu pot spune că am ajuns să-l înțeleg. Fiecare detaliu al vieții și al operei sale rămâne, în continuare, un mister.”
Profesoara lămurește că unul dintre motivele pentru care Eminescu se studiază atât de mult în școală este scriitura sa pentru toate treptele de învățământ. Poeziile sunt accesibile și ușor de înțeles la nivelul claselor primare. Când ajung la treapta gimnazială, elevii sunt captați de profunzimea imaginilor și plăcerea lecturii. La liceu însă, tinerii sunt provocați să privească dincolo de frumusețea cuvintelor, să înțeleagă simbolistica și filosofia din spatele versurilor.
Un alt aspect care îl face pe Eminescu actual este faptul că el a fost și jurnalist, dar și un gânditor vizionar, care a anticipat multe dintre provocările și schimbările sociale și politice care au avut loc în secolele următoare. „Predarea operei sale la școală nu este doar o lecție de literatură, ci și una despre viață, despre lupta pentru identitate și despre profunzimea gândirii umane.”
Elena Vorotneac povestește că, la începutul lecțiilor despre Mihai Eminescu, reacțiile elevilor sunt de multe ori pline de rezerve. „Iarăși Eminescu? De ce să-l studiem din nou?” – aceste întrebări și scepticismul față de opera sa sunt frecvente.
Elevii sunt adesea influențați de calomniile care au fost create în jurul lui Eminescu, iar uneori chiar de prejudecăți sau teorii conspirative. De exemplu, mi-a spus odată un elev că «îl urăște pe Eminescu», motivul fiind că a urmărit o emisiune la care expertul ar fi spus că poetul a fost un «curvar, bețiv și fumător înrăit» și că a murit de sifilis, fiind considerat un «nebun».
Astfel de momente sunt însă cele care îmi plac cel mai mult. Ele îmi oferă oportunitatea de a deconspira aceste stereotipuri și teorii false. Acest proces devine o parte esențială a lecțiilor.
Elena Vorotneac
„Avem aici, în Moldova, un cult pentru Eminescu”
An de an, Viorica Oleinic, profesoară de limba și literatura română la Liceul Privat „Da Vinci”, începe al doilea semestru în clasele de gimnaziu cu predarea unui text din creația lui Mihai Eminescu.
Aceasta este de părere că marea literatură română pornește de la Eminescu, dar nu se mărginește la el. De aceea, optând pentru predarea sistematică a acestui scriitor, se promovează și ideea de a varia listele de texte selectate atât în predare, cât și la lecturile suplimentare. De asemenea, crede că elevii pot fi interesați să îl studieze pe Eminescu, deoarece este un poet asociat cu iubirea și suferința.
Posibil că sunt animați și de idea că se cultivă spiritual. Sunt mulți elevi care țin la propria formare. Mai cred că îi atrage și cultul pentru Eminescu. Avem aici, în Moldova, un cult pentru Eminescu.
Viorica Oleinic
Viorica Oleinic visează la o școală în care despre poet s-ar vorbi mai autentic, mai personalizat, mai departe de clișeu. „Eu cred că perifrazele cu poetul nepereche, cu marele Luceafăr, cu genul neînțeles etc. ne fac un deserviciu. Mai bine am citi, în fiecare an, câte un articol din publicistică. Mai bine am privi câte un documentar. Mai bine am citi memorii despre Eminescu, decât l-am idolatriza.”
Profesoarele de limba română consideră că opera eminesciană contribuie la formarea gândirii critice a elevilor, fiindcă îi provoacă să vadă dincolo de lucrurile superficiale și îi ajută să înțeleagă complexitatea umană și socială.
Aceste abilități de interpretare nu sunt doar utile în cadrul orei de literatură, ci și în viața de zi cu zi, unde gândirea critică este esențială pentru a aplica informațiile din diverse surse.
Elena Vorotneac
De aceeași părere este și Elena Ceban, care menționează că studiul eminescian îi ajută să-și dezvolte atât logica, cât și sensibilitatea estetică: „Înțelegerea poeziei sale necesită cunoștințe interdisciplinare, ceea ce stimulează capacitatea elevilor de a corela informațiile din diverse domenii și de a reflecta asupra realității din jurul lor”.
