Într-un mediu în care dezbaterile și discuțiile despre diferite subiecte sunt la ordinea zilei, construirea unui argument logic și rațional devine o abilitate esențială. De mai bine de opt ani la Chișinău a fost fondată Asociația Națională pentru Dezbateri Academice (ANDA), președinta căreia este Snejana Jitari. În acest material, ea ne va explica ce înseamnă un argument, cum îl construim corect în discuțiile zilnice și care sunt cele mai comune greșeli pe care ar trebui să le evităm.
Așa cum dezinformarea și informații false sunt pe larg răspândite, Snejana accentuează importanța unui argument în orice opinie pe care o avem. Astfel, fiecare devine responsabil pentru ideile pe care le spune. „Acest proces ne ajută să căutăm și să operăm cu informații corecte. Totodată, argumentele contribuie la convingerea altor persoane despre corectitudinea opiniei. Atunci când știi cum să construiești un argument, îl poți face mult mai profesionist, clar și concis, fără un atac direct la persoană.”
De ce argumentele și opiniile sunt lucruri diferite
Pornind de la definiția clasică a unui argument, acesta nu este decât o idee susținută prin diferite explicații logice. Tânăra precizează că aceste explicații trebuie să fie însoțite de dovezi și raționamente convingătoare pentru a crește gradul de adevăr al unui argument: „Putem utiliza sisteme care funcționează, date statistic”. De asemenea, un alt aspect important îl constituie diferențierea dintre argument și opinie. Președinta ANDA lămurește că există mai multe elemente pentru a le deosebi. Iată câteva dintre acestea:
# o afirmație este doar o idee pe care o vociferăm, însă un argument necesită demonstrat și validat;
# opiniile pot conține experiențe personale, în schimb, în cadrul unui argument trebuie să aducem dovezi reale: statistici realizate de diferite universități sau cercetări;
# opinia poate fi explicată în termeni generali, folosind cuvinte specifice sau nișate, în schimb, într-un argument este important ca acesta să fie formulat într-un limbaj accesibil și conectat cu realitatea.
În timpul dezbaterilor sau al discuțiilor ordinare, tindem să utilizăm câteva tipuri de argumente. Este vorba despre:
# argumentele pragmatice, care pleacă de la realitatea concretă și identifică metode prin care acestea funcționează în viața reală. De exemplu, dacă mai mulți oameni vor folosi transportul public, se vor micșora cheltuielile pentru întreținerea drumurilor, iar timpul petrecut în ambuteiaje va scădea, ceea ce va aduce beneficii economice și de mediu pe termen lung;
# argumentele de principiu, bazate pe valori morale, care explică de ce un lucru este corect și trebuie respectat. Un caz concret ar fi educația gratuită ca un drept fundamental al fiecărui cetățean, deoarece accesul egal la educație este esențial pentru respectarea justiției sociale. Limitarea accesului la educație din cauza costurilor financiare contravine principiului egalității de șanse;
# argumentele inductive pornesc de la exemple particulare pentru a demonstra un adevăr general. Dacă într-o țară funcționează un anumit tip de politică și aduce rezultate bune, acesta poate fi catalogat ca un adevăr general;
# argumentele deductive pornesc de la un adevăr general pentru a demonstra un caz specific. De exemplu, toate mamiferele au coloană vertebrală. Delfinul, fiind un mamifer, are și el coloană vertebrală.
„Toate aceste tipuri de argumente sunt frecvent utilizate și în viața de zi cu zi. Fiecare argument trebuie să fie bazat pe sistemul nostru comun de valori”, adaugă Snejana.
Componentele unui argument profesionist
Chiar dacă nu există o tehnică universală eficientă pentru formularea unui argument, totuși acesta are câteva componente care trebuie respectate. Pentru început, contează să fim siguri de opinia pe care vrem să o transmitem sau să ne informăm cât mai mult despre subiectul abordat. Orice argument trebuie să fie însoțit de explicații, fără a devia de la subiect. La fel, este important să creștem credibilitatea argumentului prin exemple. În acest caz, Snejana îți sugerează să utilizezi fie un exemplu din viața reală, fie un sistem care funcționează sau niște date statistice. „Exemplele trebuie să fie cât mai realiste, demonstrate și susținute de surse, mai ales dacă discutăm în cadrul unor dezbateri.” De asemenea, este esențial să menținem un fir narativ al ideilor și să ne punem permanent întrebări precum:
# „De ce această idee este adevărată?”;
# „Cum este conectată această idee cu realitatea?”;
# „De ce m-am gândit la asta?”;
# „De ce această idee funcționează?”.
Un alt component al argumentului este documentarea. Snejana spune că 70 % din formularea unui argument se bazează pe documentare. Pentru a ne asigura că nu preluăm informația din surse dubioase, trebuie să ținem cont de cine a realizat articolul sau studiul și data la care a fost publicat.
Totodată, contează și impactul pe care îl creează argumentul pentru susținerea unei opinii. Potrivit președintei ANDA, atunci când demonstrăm că informația adusă sau practica sugerată influențează sute de mii sau milioane de oameni, oferim esență ideilor noastre. Pe lângă impact, un rol semnificativ îl au și comparațiile. „Dacă nu suntem într-o dezbatere academică, ci într-o conversație de zi cu zi, putem compara opiniile a două persoane și să vedem care are un grad mai mare de adevăr.” De asemenea, trebuie să cunoaștem fenomenul statu-quo – relatarea despre ce se întâmplă în prezent și construirea unui argument bazat pe acest fenomen. „Structura argumentului depinde și de context, de câți vorbitori sunt în dezbatere și de câte informații trebuie prezentate. Totuși, un lucru universal valabil este că trebuie să explicăm ideile în esență, să ajungem la obiectivul final, să ne respectăm sistemul de valori și să vorbim într-un mod calm, cu empatice, fără atacuri la persoană.”
Toate aceste elemente duc la formularea unui argument profesionist, menționează Snejana. Potrivit tinerei, un rol aparte îl are și modul în care transmitem ideea noastră. „Dacă un argument este bine construit, dar prezentarea este nesigură, cu pauze mari sau cu un ton al vocii nepotrivit, poate părea mai puțin credibil. Ca să fii cât mai persuasiv cu oamenii care te ascultă, trebuie să ai un anumit ritm al vocii, să nu te grăbești, să menții un contact vizual cu publicul, să nu faci mișcări bruște.”
Cherry picking și omul de paie
Până la formularea corectă a unui argument, se întâmplă să comitem unele greșeli, iar asta scade din calitatea opiniei. Snejana a enumerat unele dintre cele mai comune erori pe care le facem atunci când încercăm să susținem părerile despre un subiect sau altul. Una dintre acestea ar fi referiri la persoane celebre ale căror afirmații le considerăm adevăruri absolute. „Este important să identificăm convingeri susținute de experți.” O altă problemă este tehnica cherry picking. Aceasta presupune selectarea datelor care ne avantajează, fără a ține cont de contextul actual. „Uneori pentru a părea convingători, încercăm să aducem niște date care creează o lume ideală, dar când încercăm să verificăm veridicitatea acestora, vedem că nu se aplică în viața reală sau practica este inversă.” O altă greșeală este dilema falsă. Aceasta se caracterizează prin argumentarea unei idei cu ajutorul a două opțiuni, care, în cele mai dese cazuri, sunt extremele. „Este o eroare comună, fiindcă nu vedem o cale de mijloc. Este important să încurajăm discuțiile nuanțate, să identificăm cauzele și să găsim compromisuri.” O altă greșeală este omul de paie, ceea ce înseamnă ridiculizarea unei idei care nu ne aparține, pentru ca ulterior să avem anumite avantaje. „Dacă vrem să utilizăm o anumită afirmație, este esențial să o cităm.”
În cazul în care îți dorești să înveți cum să formulezi corect un argument sau să participi la dezbateri, o poți face la ANDA. Pentru cei interesați, membrii asociației organizează în fiecare duminică Ziua Dezbaterii în intervalul orar 10.00-14.00. Pentru înregistrare și alte detalii logistice, organizatorii te îndeamnă să-i contactezi pe această pagină de Instagram.
Nu există o limită de vârstă, dar președinta asociației recomandă asemenea activități începând cu clasa a VII-a. Participarea este gratuită.
