În baza rapoartelor financiare depuse la Comisia Electorală Centrală de către cei 11 candidați la funcția de președinte a Republicii Moldova, Asociația Promo-LEX a realizat o analiză a cheltuielilor declarate, raportate la numărul de voturi acumulate. Acest exercițiu a avut drept scop de a afla cât i-a costat pe candidați votul cetățenilor, în turul I al alegerilor, și cât de eficientă a fost „investiția” lor.
În cazul celor doi candidați rămași în cursă – Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo, Promo-LEX a operat cu cifrele din rapoartele financiare intermediare, întrucât cele finale vor fi depuse după turul II. În cazul celorlalți candidați, cifrele au fost colectate din rapoartele financiare finale, disponibile pe pagina web a CEC.
Trei cele mai „ieftine” voturi au fost înregistrate în cazul lui Alexandr Stoianoglo, a Victoriei Furtună și a Maiei Sandu. Stoianoglo a investit aproape 12 lei pentru fiecare dintre cele 401 215 voturi acumulate, Furtună a cheltuit aproape 13 lei pentru fiecare dintre cele 68 778 de voturi, iar Sandu a investit puțin peste 15 lei în fiecare dintre cele 656 852 de voturi. În cazul Maiei Sandu, deși suma raportată este cea mai mare dintre sumele raportate de către toți cei 11 candidați, costurile per vot sunt reduse, având în vedere scorul total înregistrat.
Astfel, trei cele mai „scumpe” voturi au fost înregistrat în cazul a trei candidați independenți, după cum urmează:
# Natalia Morari a cheltuit peste 1,8 milioane de lei și a acumulat 9 444 de voturi. Fiecare vot a costat aproape 192 de lei;
# Andrei Năstase a investit peste 1,1 milioane de lei și a acumulat 9 946 de voturi. Fiecare vot a costat peste 113 lei;
# Tudor Ulianovschi a declarat peste 500 000 de lei și a acumulat 7 995 de voturi. Fiecare vot a costat peste 65 de lei.
Notă: potrivit Promo-LEX, acei candidați care au avut bugete mari nu au obținut neapărat cele mai bune scoruri, iar cei care au alocat fonduri mai moderate au avut, în unele cazuri, performanțe mai bune din punct de vedere al costului per vot: „Prin urmare, eficiența campaniilor și capacitatea de a mobiliza electoratul nu sunt direct proporționale cu nivelul cheltuielilor, ci depind de alți factori, precum mesajul și/sau strategia de campanie”.
