În cursa electorală din acest an au fost înscriși 11 candidați. Am analizat publicațiile acestora de pe Facebook pe parcursul campaniei, adică începând cu 20 septembrie 2024, și am depistat un șir de fotografii în care minorii sunt folosiți mai degrabă pe post de „accesorii electorale”, decât într-un context avantajos lor. Cele mai multe dintre aceste imagini au fost realizate în timpul întâlnirilor electorale, unde copiii apăreau fie în mulțime, fie în prim-plan. De asemenea, o parte dintre politicieni au postat conținut mediatic în care apar alături de propriii copii într-un context vădit electoral.
Irina Vlah
Irina Vlah s-a lansat oficial în campania electorală pe 29 septembrie. În fotografiile postate după eveniment, politiciana apare în preajma mai multor copii, unii dintre ei devenind chiar subiecți principali ai imaginilor.
În publicațiile ce precedă evenimentul de lansare, pe pagina de Facebook a Irinei Vlah apar zeci de imagini sau videoclipuri care conțin inclusiv minori. De mai multe ori, copiii sunt prezenți în primele fotografii ale postărilor. De asemenea, într-un videoclip redistribuit de Irina Vlah pe 6 octombrie, trei copii îmbrăcați în haine cu simbolică electorală pronunță ceea ce pare a fi un slogan electoral.
Victoria Furtună
Victoria Furtună s-a lansat în campania electorală pe 29 septembrie. În perioada analizată, ea a publicat mai multe videoclipuri care conțin copii, adesea minorii fiind subiecții principali ai imaginilor. Spre exemplu, într-un reels, candidata apare alături de mai mulți copii care țin în mâini porumbei. De asemenea, o minoră este personajul principal din cadrul unui videoclip de promovare electorală a candidatei.
Tudor Ulianovschi
Tudor Ulianovschi s-a lansat în campania electorală pe 29 septembrie. În postările politicianului, într-un context vădit electoral, apar de mai multe ori copiii săi. De exemplu, ei sunt prezenți în programul electoral al candidatului, dar și într-un videoclip postat cu câteva minute înainte de „ziua tăcerii”.
Tudor Ulianovschi ne-a spus că „Legea privind drepturile copilului” nu-i interzice să publice fotografii cu copiii proprii, argumentând acest lucru inclusiv prin faptul că nu face parte dintr-un partid politic. De asemenea, el a adăugat că nu publică fotografii cu copiii lui pe „pagina de politician”.
De facto, Ulianovschi are două pagini de Facebook, ambele publice și ambele conținând fotografii și videoclipuri cu copiii săi, postate în perioada electorală, inclusiv captura de ecran din videoclip de mai sus.
Maia Sandu
Actuala președintă a Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a lansat în campania electorală pe 20 septembrie. În următoarele zile, politiciana a vizitat mai multe locații, postând fotografii în care apar inclusiv minori.
Natalia Morari
Natalia Morari s-a lansat în campania electorală pe 27 septembrie. În perioada analizată, politiciana apare de câteva ori în preajma minorilor. Totodată, în după-amiaza zilei de 20 octombrie, candidata a postat mai multe fotografii în care merge cu copilul ei la vot.
Renato Usatîi
Renato Usatîi s-a lansat în campania electorală pe 20 septembrie. În următoarele zile, politicianul a vizitat mai multe localități, postând fotografii și videoclipuri în care apare inclusiv alături de minori.
Andrei Năstase
Andrei Năstase s-a lansat în campania electorală pe 27 octombrie. În perioada analizată, politicianul a făcut mai multe postări cu familia sa, care apare inclusiv pe ceea ce pare a fi un flyer electoral. Totodată, în data de 13 octombrie, Andrei Năstase a postat o fotografie în care apare în fața gimnaziului „Mihai Eminescu” din Telenești. În una dintre fotografiile aceleiași postări, politicianul discută cu mai mulți elevi în interiorul a ceea ce pare să fie o instituție de învățământ.
Solicitându-i opinia, dar și informații despre posibila vizită în incinta unui gimnaziu, Andrei Năstase ne-a spus că nu a încălcat legea.
Alți candidați
Deși mai puțin, am identificat minori și în postările celorlalți candidați. Spre exemplu, Alexandr Stoianoglo apare într-o fotografie comună de la o întâlnire electorală alături de un copil, iar Ion Chicu a publicat câteva postări în care apare alături de fiica sa. De asemenea, Octavian Țîcu a publicat pe 20 septembrie mai multe fotografii despre Caravana Cărții. În cadrul lor apar mai mulți copii.
Alexandr Stoianoglo ne-a spus că în toate fotografiile sale de campanie unde apar copii, aceștia „sunt însoțiți de părinți și nu sunt implicați în campania electorală”. Totodată, el subliniază că concurentul electoral nu are autoritatea de a interzice părinților să-și aducă copiii la evenimente publice.
Ion Chicu ne-a spus că trebuie să se facă o „distingere dintre participarea membrilor de familie la evenimentul de lansare în campania electorală sau la exercitarea dreptului de vot și implicarea directă a persoanelor sub vârsta de 18 ani în campania electorală”.
De la drept politic la exploatare electorală
Potrivit normelor internaționale, implicarea minorilor în procesele decizionale trebuie să fie garantată și protejată de lege. Acest lucru le oferă copiilor posibilitatea de a se implica în viața publică și de a-și exprima opiniile pe diverse subiecte, în special care îi afectează direct sau indirect. Altfel vorbind, politica influențează viața fiecărei persoane, inclusiv a copiilor.
De exemplu, implementarea unui nou curriculum școlar trebuie să ia în considerare inclusiv opinia persoanelor care îl vor studia, iar prioritățile pe domeniul tineretului ale unui potențial președinte ar trebui să fie formulate inclusiv în urma unui dialog cu tinerii.
Sunt atunci relevante întâlnirile viitorilor președinți cu minorii? În anumite condiții, da. Discuțiile ar putea contribui la crearea unor inițiative legislative prin care să fie satisfăcute necesităților copiilor.
Implicarea corectă a copiilor în procesele politice este binevenită și chiar necesară. Ea facilitează înțelegerea sistemului democratic și oferă copiilor posibilitatea de a contribui direct la formularea unor proiecte de lege sau a unor programe electorale în care ei sunt subiecți principali. În anumite țări, minorii care au împlinit 16 ani pot participa la vot, iar în Malta pot fi aleși în funcția de primar.
Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi
Fundația pentru Drepturile Copilului Hintalovon a abordat subiectul implicării minorilor în procesele politice într-un ghid special. În cadrul său se menționează inclusiv în ce condiții un copil poate fi parte a unei întâlniri cu politicienii.
Autorii menționează că implicarea copiilor în viața politică trebuie să fie autentică, iar în acest proces trebuie să fie respectate mai multe criterii esențiale:
# copiii trebuie să înțeleagă obiectivele campaniei și rolul lor personal în cadrul ei;
# copiii trebuie să aibă opțiunea de a decide dacă vor să participe în acest proces, după ce au fost informați adecvat și clar;
# rolul copiilor în cadrul acestui proces trebuie să fie semnificativ și să aducă o valoare reală procesului, nu doar simbolică;
# punctele menționate mai sus trebuie să fie clare și vizibile pentru toată lumea, inclusiv pentru cei din exterior.
Totuși, pe cât de necesară este implicarea copiilor în procesele decizionale, pe atât de periculoasă este expunerea politică a minorilor în contexte irelevante. Ghidul specifică faptul că „minorii trebuie să fie luați în serios, nu folosiți ca armă politică”, lucru care se întâmplă des în campaniile electorale, atât de la noi, cât și din alte țări.
Participarea copiilor ca decor, într-un rol irelevant pentru cauză și care nu îi reprezintă cu adevărat, constituie o utilizare a copiilor în scopuri politice. Acesta este scenariul clasic în care este utilizat «factorul adorabil». […] Înainte de a implica copiii într-o campanie politică, ar trebui să ne gândim dacă aceasta sprijină cu adevărat sau, dimpotrivă, încalcă drepturile copilului.
Child rights 101 for politicians and organisers of political campaigns
Autorii ghidului mai menționează că, inclusiv cu acordul părintelui, expunerea unui copil în scopuri politice nu va fi niciodată compatibilă cu interesul lui superior.
Riscurile exploatării electorale a imaginii minorilor
Psihologul Ștefan Popov afirmă că implicarea copiilor în campaniile electorale, din punct de vedere etic și moral, reprezintă o formă de exploatare și abuz. El subliniază că părinții care acceptă fotografierea minorilor nu realizează întotdeauna impactul pe care îl poate avea acest lucru asupra dezvoltării copiilor lor.
Copilul poate simți că nu are control asupra propriei intimități, ceea ce îi poate provoca anxietate sau stres. De asemenea, el se poate simți manipulat și folosit în interesele adulților. Acest lucru afectează profund sentimentul de proprie valoare.
Ștefan Popov
Psihologul atrage atenția și asupra riscului de bullying la care poate fi expus un minor asociat cu o figură politică. În plus, Ștefan Popov subliniază că, odată ajunși adulți, unii minori ar putea să nu se mai identifice cu partidul pentru care au contribuit indirect la imagine, ceea ce poate duce la remușcări și sentimente de vinovăție.
„Dacă într-adevăr le pasă de copii, îndemnăm candidații să-și prezinte programele electorale care au fost elaborate cu participarea copiilor”
Pe 30 septembrie, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi a îndemnat concurenții electorali să evite utilizarea imaginii minorilor, inclusiv copiii candidaților, și să nu îi implice în agitația electorală. Acesta a menționat că excepție fac doar copiii informați și pregătiți corespunzător, care doresc să-și exercite participativ drepturile lor, fără manipulare sau constrângere.
Ombudsmanul copiilor subliniază că minorii au dreptul să se implice în activitățile politice și nu toate fotografiile lor cu politicieni pot fi considerate manipulatoare, or, contextul este esențial. Totuși, atunci când politicienii se fotografiază deliberat alături de copii, fără un motiv relevant, este foarte probabil că se urmărește doar manipularea opiniei publice. Expertul a atenționat și asupra utilizării imaginii propriilor copii ai candidaților, menționând că: „Părintele este persoană publică, copiii săi – nu”.
Vasile Coroi spune că multe dintre fotografiile prezentate în prima parte a articolului „ridică semne de întrebare din perspectiva participării etice și adevărate a copiilor, așa cum este prevăzut în Comentariul general nr. 12 al Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului”.
Copiii trebuie să învețe despre partidele politice, despre sistemul politic și modul de guvernare al țării, însă aceste informații trebuie prezentate într-o manieră neutră, fără influența unui anumit partid politic sau a unui politician cu o ideologie specifică. Codul educației prevede clar că școala este un spațiu liber de orice ideologie și interzice propaganda oricărei ideologii sau doctrine politice.
Vasile Coroi
Ombudsmanul a mai adăugat că, în ultimii ani în mai multe țări, lucrurile încep să evolueze în acest sens, iar lumea tot mai mult conștientizează care este riscul expunerii imaginii copiilor într-un context politic nepotrivit.
De ce în Republica Moldova politicienii continuă să își facă imagine pe seama copiilor
Cum imaginile cu minori ar putea manipula opinia publică
Viorel Barbanouă, expert în comunicare, spune că implicarea copiilor în campaniile electorale reprezintă o strategie de comunicare prin care se încearcă generarea unui impact emoțional asupra publicului.
Există diferite tactici pentru a apela la necesitățile alegătorilor. Pentru a-i convinge să voteze pentru cineva. Cea mai eficientă este de a rezolva o problemă, de a preveni și a «lecui» o frică.
Viorel Barbanouă
Nimic nu este mai important pentru electorat decât viitorul copiilor lui. De aceea, apariția candidaților alături de minori este una dintre principalele tactici implementate în campaniile electorale. Politicienii încearcă astfel să creeze o conexiune umană și emoțională cu votanții, poziționându-se ca lideri grijulii și preocupați de binele generațiilor următoare.
Expertul menționează că asemenea tactici funcționează la diferite niveluri, iar asocierea cu minorii umanizează imaginea politicienilor, făcându-i „mai autentici și mai conectați cu viața de zi cu zi”. De asemenea, fotografiile cu copii atrag ușor audiență, fiindcă ele rezonează puternic cu părinții și bunicii, două segmente importante de electorat.
Un alt factor menționat de expert este memorabilitatea: „Fotografiile sau videoclipurile cu copii zâmbind sau implicându-se în activități alături de un politician devin mai atrăgătoare pentru mass-media și social media”.
Legi pentru copii politicieni
Codul electoral al Republicii Moldova nu conține nicio restricție sau limitare în utilizarea imaginilor cu minori. Pe de altă parte, implicarea copiilor în activitatea partidelor politice este interzisă de Legea privind drepturile copilului.
Alexandru Bot, expert în justiție, menționează că Legea privind drepturile copilului ridică întrebarea: „Poate oare agitația electorală să facă parte din activitatea unui partid politic?”.
Răspunsul este: „Da”. Legea privind partidele politice clarifică faptul că activitatea partidelor include și participarea la alegeri, ceea ce implică și agitația electorală.
Activitatea partidelor politice include și agitația electorală, ceea ce presupune că interdicția de a implica copiii se referă și la publicitatea electorală.
De ce totuși concurenții încalcă această prohibiție? Aparent, răspunsul rezultă din faptul că nici CEC, și nici o altă autoritate nu a stat să efectueze acest exercițiu de interpretare a legislației, rezumându-se în a constata că Codul electoral nu prevede asemenea restricții.
Alexandru Bot
Într-o solicitare de informații, reprezentanții Comisiei Electorale Centrale (CEC) ne-au spus că legislația în vigoare „nu interzice explicit implicarea copiilor în campanii electorale, însă acest lucru trebuie să se facă doar cu acordul părinților sau tutorilor și sub strictă supraveghere”.
Drept exemplu ni s-a adus un regulament din 2023 care stipulează că în publicitatea politică sau electorală nu pot fi utilizate fotografii cu participarea copiilor minori, fără acordul părintelui.
Totuși, CEC recunoaște că „este necesară o reglementare mai strictă a domeniului, care să condiționeze clar situațiile în care copiii pot participa la procesele electorale”.
La moment, Codul contravențional al Republicii Moldova nu prevede nicio sancțiune pentru politicienii care implică copiii în acțiuni de agitație electorală, nemaivorbind despre expunerea riscantă a imaginilor cu minori.
Cum ar putea arăta alegerile de „mâine”
La nivel european, legea nu permite publicarea fotografiilor cu copii mai mici de 16 ani chiar și în afara campaniei electorale. Publicarea acestor fotografii este posibilă doar cu acordul părinților. Totuși, de la o țară la alta, restul prevederilor legale variază, iar „punctele electorale” câștigate pe seama copiilor în unele regiuni pot atrage după sine amenzi sau scuze publice.
România
România interzice inclusiv părinților să își expună minorii în scopul de a obține avantaje personale, instituționale sau de a influența deciziile autorităților publice. Încălcarea acestei prevederi poate atrage după sine amenzi de până la aproximativ 39 000 de lei moldovenești.
De asemenea, Legea privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European din România interzice folosirea minorilor cu vârsta sub 16 ani pentru distribuirea sau amplasarea de materiale de propagandă electorală. În acest caz, amenda poate ajunge la aproximativ 10 000 de lei moldovenești.
În anul 2019, după mediatizarea implicării unor minori într-un videoclip de promovare a PSD, două persoane au fost amendate în baza legii menționate anterior. Una dintre persoane a primit amenda inclusiv pentru distribuirea imaginilor electorale cu minori.
Croația
Potrivit unui raport al Avocatului Poporului din anul 2021, Codul etic electoral al Croației prevede în mod explicit necesitatea protejării copiilor în timpul campaniei. Legea croată invită concurenții electorali să își ceară scuze publice în caz că admit folosirea minorilor în propaganda preelectorală.
Este inacceptabil din punct de vedere etic și contrar interesului superior al copiilor ca aceștia să fie folosiți în scopuri de propagandă preelectorală.
Codul etic electoral
De asemenea, precum și în celelalte țări europene, folosirea imaginii minorilor în campaniile politice din Croația este reglementată de articolul 8 din Regulamentul general privind protecția datelor GDPR.
Ombudsmanul croat subliniază că adunările politice nu pot avea loc în preajma instituțiilor unde sunt prezenți copii și spune că, indiferent de acordul primit de la părinți, „nu este permisă portretizarea copiilor într-un mod care le-ar putea face rău sau implicarea lor în incitarea la ură”.
Ce facem mai departe?
În rapoartele prezentate de Oficiul Avocatului Poporului, autorii vin și cu o listă de recomandări menite să protejeze copiii de apariția irelevantă și riscantă în postările politicienilor. Astfel, experții au cerut în anul 2021 desfășurarea unor campanii de informare privind folosirea corectă a imaginii copiilor în campaniile electorale.
Totodată, autorii menționează că politicienii ar trebui să ceară opinia copiilor în procesul de creare a programelor electorale. Acest lucru poate fi realizat prin intermediul chestionarelor și discuțiilor de pe platformele speciale, pentru a consulta nevoile și dorințele minorilor. În același timp, actorii politici nu trebuie să uite că minorii nu pot fi folosiți în calitate de „decorațiuni”.
Pe plan legislativ, experții spun că Republica Moldova trebuie să completeze Codul contravențional cu prevederi exacte care ar sancționa persoanele care folosesc copiii și imaginile copiilor cu încălcarea standardelor internaționale.
De asemenea, ei adaugă că legislația electorală ar trebui să interzică expunerea riscantă a copiilor în procesele politice, indiferent de acordul părinților.
În luna septembrie în cadrul ședinței secretarilor generali ai Cancelariei de Stat a fost analizat un proiect de lege privind modificarea mai multor puncte ale Codului contravențional. Unul dintre ele prevede și sancționarea persoanelor care implică minorii în acțiuni de agitație electorală.
Menționăm că, pe parcursul realizării acestui articol, am solicitat opinia tuturor persoanelor vizate. Politicienii care nu ne-au răspuns nu au fost citați în articol.
Totodată, îi mulțumim Avocatului Poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi, pentru sprijinul oferit în realizarea acestui articol.
