La 25 de ani, te poți confrunta cu o criză a identității și a direcției în viață. Această etapă, adesea marcată de incertitudini profesionale și personale, îți poate genera stres și confuzie. Așteptările sociale, presiunea de a avea succes și căutarea unui sens în viață îți pot transforma vârsta respectivă într-o perioadă de reflecție profundă.
Victoria Chicu, psihologă și psihoterapeută integrativă din Chișinău, a relatat despre natura crizelor, motivele apariției lor în viața noastră, modalitățile de a le depăși și lecțiile valoroase pe care ele ne învață.
Dragă psihologă, chiar există o criză?
Potrivit specialistei, criza de vârstă, în mod special, simbolizează acel moment de tranziție a ta între două etape semnificative ale vieții, fiind un moment de cotitură bruscă care te poate surprinde, adesea, într-un moment de nepregătire. Această criză o poți resimți cel mai intens dacă nu ai conștientizat pe deplin parcursul vieții tale, acționând mai degrabă pe pilot automat decât cu o conștientizare activă și nu ți-ai pus întrebări profunde cu privire la ceea ce îți dorești cu adevărat.
Crizele sunt momente semnificative de tranziție în viața ta, caracterizate printr-o profundă reflecție asupra identității, scopurilor și relațiilor personale. Ele sunt adesea definite ca perioade de instabilitate emoțională, însoțite de îndoieli existențiale și reevaluări ale propriei vieți, ai senzația că nu mai știi unde ai ajuns și ce vrei, nu mai știi ce ai de făcut, simți conflicte interne, o parte din tine ți-ar spune ceva, o altă parte ți-ar zice altceva. Este acel moment în care simți brusc o melancolie copleșitoare, o tristețe profundă, o senzație de doliu pentru ceea ce pierzi, pentru un trecut pe care nu-l mai poți recupera. Conștientizând că te afli într-o nouă etapă, cu provocări inedite și un viitor plin de necunoscut, te simți adesea copleșit de temeri. Fiecare etapă de criză este strâns legată de schimbările din viața ta, acestea fiind adesea asociate cu tranziții semnificative, așa precum terminarea studiilor, începutul carierei sau evaluarea realizărilor personale.
Dragă psihologă, dar ce mă influențează?
Conform psihologei, tu treci prin diverse faze care sunt esențiale să le parcurgi pentru a realiza o dezvoltare completă a personalității tale.
Gândind holistic asupra dezvoltării ființei umane, este necesar să iei în calcul cele trei aspecte de bază care te pot influența. Astfel, îți spun despre:
# dezvoltarea biologică, care se referă la schimbările fizice, morfologice și biochimice ale organismului;
# dezvoltarea psihică, concentrată în apariția, evoluția și transformarea proceselor, funcțiilor și însușirilor psihice;
# dezvoltarea socială, care constă în asimilarea și adaptarea comportamentului la normele și cerințele mediului social.
Trebuie să reții că tu trăiești zilnic schimbări fizice, psihologice și sociale, motiv pentru care, pe parcursul vieții, treci prin multiple crize.
Conform teoriei eriksoniene, fiecare persoană experimentează opt „crize psihosociale” caracterizate de conflicte interne legate de etapele-cheie ale vieții, care contribuie la definirea și dezvoltarea personalității lui. De asemenea, specific crizelor este și faptul că fiecare dintre ele sunt caracterizate de un conflict între două poziții și atitudini (sau dispoziții, sau forțe emoționale) opuse. În forma lor concretă, crizele se prezintă sub forma unor dileme precum: „Știu cine sunt?”, „Pot să fiu autonom(ă)?”, „Sunt capabil(ă)?” etc.
Personalitatea ta este marcată de modul în care ai soluționat aceste crize sau conflicte, fapt pentru care aceste stadii au fost numite și crize de dezvoltare. Persoanele incapabile de-a face față crizei într-un mod acceptabil, adică nu au claritate asupra scopurilor personale și nu sunt deschise către noi experiențe, vor întâmpina dificultăți în parcurgerea următoarelor etape, afectând astfel dezvoltarea ulterioară. Parcurgerea cu succes a acestor etape depinde de capacitățile adaptative ale individului, precum și de suportul social.
Iată cele opt stadii de dezvoltare, fiecare cu dilemele sale specifice:
# încredere vs neîncredere (până la un an) – îți dezvolți încrederea în mediul înconjurător;
# autonomie vs îndoială de sine (de la un an până la trei ani) – îți obții independența și sentimentul de control;
# inițiativă vs vinovăție (de la trei până la șase ani) – îți explorezi potențialul și îți asumi inițiativele din diverse activități;
# încredere în sine vs inferioritate (de la șase până la 12 ani) – îți dezvolți diverse abilități și îți întărești sentimentul de competență;
# identitate vs confuzie de rol (de la 12 până la aproximativ 18 ani) – îți formezi o identitate personală clară;
# intimitate vs izolare (de la 20 până în jurul vârstei de 35 de ani) – îți stabilești relații intime și profunde;
# generativitate vs stagnare (de la 35 până la 65 de ani) – contribui la societate și la progresul viitoarelor generații;
# integritate vs disperare (după vârsta de 65 de ani) – faci reflecții asupra vieții și o accepți așa cum este.
Potrivit specialistei, fiecare om traversează aceste conflicte la momente diferite și într-un mod unic. De exemplu, cineva poate simți o criză la vârsta de 23 de ani, în timp ce o altă persoană o va experimenta la vârsta de 28 de ani. Conform psihologei, acest lucru este absolut normal, având în vedere diversitatea personalităților noastre. La fel, durata și intensitatea acestor crize de asemenea variază, căci unii le pot trăi timp de un an, alții – timp de trei ani ș.a.
De asemenea, conform psihologei, modul cum treci prin aceste crize mai depinde de aspectele următoare.
# Ereditatea. Se referă la trăsăturile transmise ție de la părinți. De exemplu, dacă mama ta a fost mereu anxioasă și tata a avut dificultăți în a depăși crizele vieții, este posibil să ai o predispoziție către aceste trăiri. Este important să reții că ai o predispoziție, nu ți s-a zis un verdict definitiv.
# Mediul. Aici sunt incluși toți cei care te înconjoară – familia, prietenii, profesorii și comunitatea. Oamenii din jurul tău pot influența profund gândirea și comportamentele tale. Un mediu suportiv și empatic îți pot face crizele mai ușor de gestionat, în timp ce un mediu ostil îți poate transforma fiecare provocare într-o experiență copleșitoare și complicată.
# Educația. Se referă la lecțiile pe care le-ai învățat din familie, precum și convingerile și emoțiile pe care le-ai dobândit. De exemplu, dacă ai crescut cu ideea că banii sunt greu de câștigat, această mentalitate îți poate ghida acțiunile și te poate face să percepi fiecare criză de vârstă prin prisma ideei de supraviețuire.
Dragă psihologă, de ce contează atât de mult cum trec prin criza la 25 de ani?
Potrivit Victoriei Chicu, una din crizele cele mai semnificative pe parcursul vieții tale este criza de la 25 de ani, deoarece, cu aproximație aceasta este perioadă în care tu îți părăsește cuibul părintesc, îți alegi traseul profesional, te angajezi într-o relație de cuplu, s-ar putea să te căsătorești, să-ți apară un copil sau mai mulți etc.
Această criză este adesea caracterizată de anxietate profesională și personală. Ea îți poate apărea într-un context în care te confrunți cu presiuni sociale și așteptări legate de carieră, relații și independență.
Manifestările unei crize de vârstă pot include schimbări bruște în comportament: de la alegeri radicale de stil de viață, cum ar fi schimbarea aspectului fizic, la decizii mai serioase privind cariera. O criză poate provoca conflicte în relațiile personale, afectând interacțiunile cu părinții, partenerii și colegii. De exemplu, o persoană poate decide să-și schimbe cariera sau să se desprindă de relații vechi, cauzând tensiuni în rețeaua sa socială.
De asemenea, aceste crize pot avea un impact pe termen lung asupra sănătății tale mintale, contribuind la apariția anxietății sau depresiei. Un studiu recent publicat în Journal of Youth Studies (2023) a arătat că 60 % dintre tineri experimentează simptome de anxietate și depresie legate de incertitudinile economice. Prin urmare, tinerii amână adesea decizii importante, cum ar fi căsătoria sau cumpărarea unei locuințe, din cauza nesiguranței financiare.
Un alt factor important în perioada acestei vârste ar fi că tu ți-ai fi putut părăsi şcoala cu numeroase idealuri, aspiraţii și dorinţă de autorealizare. Ai sperat că societatea are nevoie de cunoştinţele şi de munca ta, dar pe parcurs ai înțeles că în majoritatea cazurilor începerea activităţii profesionale este însoţită de greutăți, acest fenomen fiind numit „şocul realităţii”.
„După ce tinerii reuşesc să se angajeze, mulţi dintre ei devin curând decepţionaţi și dezamăgiţi, deoarece se izbesc de o serie de provocări. Totuși, cu trecerea anilor tinerii acumulează experienţă necesară, eventual îşi completează studiile, se integrează în colectiv şi preiau obiceiurile colegilor. Între timp se angajează persoane mai tinere, astfel cei angajaţi anterior avansează pe scara ierarhică şi ocupă posturi care implică mai multă responsabilitate. În acest mod, încet are loc trecerea spre etapa adultă”, a spus psihologa.
Conform specialistei, fiecare decizie luată de tine are o consecință ulterioară. „Diferența primară dintre această etapă și cea anterioară este că până la vârsta de 20 de ani deciziile tale de cele mai multe ori au fost influențate, ghidate, sau impuse foarte mult de maturii din familie, pe când de acum încolo îți asumi viața ta la 1000 % și înțelegi responsabilitatea pe care o ai față de tine însăți și că decizia ta de acum crează traseul vieții tale de mai departe.”
Dragă psihologă, pot evita crizele de vârstă?
Potrivit Victoriei Chicu, așa cum nu poți să ajungi la etajul trei fără a trece prin etajul întâi și doi, la fel nu poți atinge un alt nivel de dezvoltare fără a parcurge, PRIN nu PESTE, anumite etape de vârstă, care vin împreună cu momentele lor critice, așa cum s-a detaliat mai sus.
„Poate ai întâlnit persoane care afirmă că nu au simțit nicio criză și că totul este în regulă. Totuși, asta nu înseamnă că ele nu au trecut prin aceste etape. Uneori, oamenii nu le etichetează ca fiind crize, au o percepție diferită asupra evenimentelor din viața lor sau pur și simplu nu conștientizează momentele semnificative de cotitură, posibil nu cunosc despre psihologia dezvoltării”, a spus specialista.
Tu faci parte dintr-un sistem – ca individ te-ai născut în aici și trebuie să înțelegi legile acestuia. Ceea ce îți rămâne de făcut este să studiezi, să cercetezi, să fii mereu curios și să trăiești conform regulilor. Nu poți să sari de la etapa de cinci ani direct la cea de 30 de ani fără să trăiești fiecare criză.
Conform psihologei, cercetările recente făcute cu referire la criza de vârstă la 25 de ani indică faptul că această etapă nu este doar o fază de instabilitate, ci și bună oportunitate de a te dezvolta personal. Studiile de referire a psihologiei sugerează că tu în rol de tânăr adult îți definești identitatea și îți explorezi valorile în profunzime, ceea ce te poate duce la o maturizare semnificativă pe termen lung. De asemenea, aceste cercetări au subliniat importanța sprijinului social și a resurselor psihologice în gestionarea acestor tranziții.
Dragă psihologă, poți să-mi oferi careva tips and tricks?
Potrivit specialistei, deși nu poți să eviți aceste crize, există strategii care ar putea diminua intensitatea și îți pot oferi posibilitate să savurezi conștient fiecare etapă.
# Explorează-te și rămâi curios de procesul tău de dezvoltare. Observă-ți trecutul, prezentul și vizualizează-ți viitorul. Este recomandat zilnic seara să-ți răspunzi la întrebările următoare: „Cum m-am simțit azi?”, „Ce emoție a dominat?”, „La ce m-am gândit cel mai mult?”, „Cum m-am comportat?”, „Ce mi-a plăcut și ce aș vrea să schimb?” etc.
# Scrie în jurnal. Cumpără-ți un carnet care te va reprezenta, care îți va ști toată istoria vieții tale, în care vei scrie zilnic sau ocazional cum ești, ce viziuni ai, ce îți dorești, la ce visezi, ce simți etc. Carnetul va fi oglinda ta – acolo se vor păstra toate ideile tale la care poți reveni pentru a identifica ce anume mai este actual pentru tine și ce nu mai este.
# Recunoaște și întâlnește criza de vârstă cu recunoștință și curiozitate. Simte emoțiile care vin, lasă-le să fie, sunt perfect ok și normal să existe fiecare din ele, cât de dureroase și neplăcute nu s-ar simți uneori, ele au rolul lor, deci identifică-le beneficiul, pentru că ele au un mesaj pentru tine și anume acela de a fi sincer cu tine.
# Recunoaște-ți dorințele proprii și recunoaște dorințele părinților/societății/partenerului de cuplu etc. și diferențiază-le. De cele mai multe ori crizele le simți cel mai puternic atunci când trăiești viața altora. Întreabă-te – „Asta e chiar ceea ce doresc eu sau e a părinților/fraților/prietenilor/iubitei/iubitului?”.
# Planifică-ți cariera. Dar pentru a o planifica e nevoie dintâi să studiezi diferite job-uri și oportunități de cariere. Aici o recomandare de top ar fi să te implici în voluntariat, astfel ai ocazia de a experimenta diferite funcții și a identifica ceea ce îți place cu adevărat. O planificare atentă a carierei și stabilirea de obiective realiste îți pot reduce stresul și confuzia asociată cu această etapă.
# Dezvoltă-ți un mindset de creștere. Observă oportunitățile acolo unde alții văd obstacole. Victoria Chicu recomandă să citești cartea Mindset de Carol S. Dweck în care este explicat foarte detaliat cum poți adopta acest tip de gândire.
# Privește eșecurile ca oportunități de dezvoltare. Cel mai bine poți învăța din experiențele pe care le numești eșecuri. Reflectează asupra lecțiilor învățate din fiecare provocare, fiecare criză fiind o oportunitate de creștere personală.
# Permite-ți să fii ajutat. Nu e neapărat să aștepți criza cea mare ca să ajungi la un specialist. Fie este vorba de un consilier vocațional, fie psiholog sau psihoterapeut, toți ar putea să te ajute. Acest moment – de a-ți permite să fii ajutat – poți să-l încerci oricând în viața ta, în special atunci când simți o nevoie interioară să devii mai conștient și mai asumat de propriul traseu al vieții.
De asemenea, specialista îți mai recomandă și următoarele lucruri.
# Privește crizele ca oportunități de a te cunoaște și a evolua.
# Simte crizele ca semne, ca o busolă care îți arată drumul cel mai potrivit pentru tine.
# Ascultă crizele ce vor să-ți spună, în minte vor apărea întrebări a căror răspuns îți vor clarifica direcția ta.
# Gustă din fiecare etapă și savureaz-o, pentru că este unică și nimic nu e veșnic.
# Rămâi mereu curios față de tine, observă-ți dezvoltarea – tu nu mai ești la fel ca ieri.
În caz de necesitate, cetățenii Republicii Moldova pot apela oricând la Youth Support Line 080080022 pentru consiliere psihologică.
