În general, adoptarea monedei euro este obligatorie pentru țările care aderă la Uniunea Europeană. Aceasta este o parte importantă a procesului de integrare europeană și reprezintă un pas major către o piață unică și o economie mai puternică. Cu toate acestea, procesul de aderare la zona euro nu se întâmplă imediat după ce o țară aderă la Blocul Comunitar.
Ca să fie și mai clar, când o țară aderă la UE, nu este obligată să adopte imediat moneda euro. Țara își păstrează moneda națională pentru o perioadă, până va îndeplini anumite condiții cunoscute drept „criteriile de convergență”, despre care vom vorbi un pic mai jos. De exemplu, România și Bulgaria au aderat la UE în 2007, dar moneda euro încă n-au adoptat-o nici până în prezent. În același timp, Malta a aderat la UE în 2004, dar a adoptat euro în 2008. Situația este diferită de la o țară la alta. Respectiv, nu există un termen-limită strict pentru țările care aderă la Uniunea Europeană să treacă la moneda euro. Procesul este gradual și depinde de momentul în care țara este pregătită economic și îndeplinește toate criteriile necesare de convergență.
Totuși, dacă e să ne referim la unele motive care ar sta la baza țărilor ce nu au adoptat încă moneda euro, acestea pot fi legate în mare măsură de interesul menținerii controlului asupra propriei monede naționale. De exemplu, țările care au propria monedă își pot ajusta singure ratele dobânzii pentru a corespunde condițiilor economice naționale. De asemenea, aceste țări ar putea recurge la devalorizarea propriei monede (acest lucru se face prin tipărirea mai multor bancnote) pentru a stimula exporturile sau pentru a atenua șocurile economice externe. În zona euro, toate statele membre au o monedă comună, ceea ce elimină aceste instrumente.
În prezent, 20 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene folosesc moneda euro, fiind utilizată zilnic de aproximativ 350 de milioane de oameni. Țara care a aderat cel mai recent la zona euro este Croația, care a introdus moneda comună la 1 ianuarie 2023.
Cum are loc trecerea la euro și care sunt criteriile de convergență
Pentru a putea introduce moneda euro, statele membre ale UE trebuie să îndeplinească criteriile de convergență. Acestea sunt condiții economice și juridice convenite prin Tratatul de la Maastricht în 1992, fiind cunoscute și drept „criteriile de la Maastricht”.
Toate statele membre ale UE sunt, în principiu, obligate să introducă moneda euro odată ce îndeplinesc criteriile de convergență. Singura excepție este Danemarca, care dispune de o „clauză de neparticipare” în tratatele UE și care este scutită de obligația de a adopta moneda euro. Totuși, Danemarca poate solicita să adere la zona euro dacă decide acest lucru.
Înainte ca o țară să poată adopta euro, trebuie să îndeplinească anumite criterii economice stricte, cunoscute sub numele de „criterii de convergență”.
În 2023, cea mai mică rată a inflației în cele trei state UE a fost în Luxemburg, de 3,9 %, în Belgia – de 4,1 % și în Franța – de 4,9 %. Respectiv, cumulată avem o medie de 4,3 %. Or, în 2023 Moldova a înregistrat o rată a inflației de 13,7 %, respectiv de peste trei ori mai mare decât media din cele trei state UE în care au înregistrat nivelul cel mai mic al inflației. Cât ține de finanțele publice, deficitul bugetar al țării nu trebuie sa depășească 3 % din PIB, iar datoria guvernamentală sau publică a acesteia nu trebuie să fie mai mare de 60 % din PIB. Astfel, deficitul bugetar în 2023 a înregistrat valoarea de circa 5,5 %, respectiv depășind ținta de convergență a Uniunii Economice și Monetare (UEM) de 3 % din PIB, iar datoria publică a atins valoarea de circa 35 % din PIB, ceea ce este acceptabil din punctul de vedere al acestui criteriu de convergență.
Expertul economic Iurie Gotișan, director de program, Centrul Analitic Expert-Grup
Când vine vorba despre criteriul de stabilitate a cursului de schimb, moneda națională a țării este legată de moneda euro la un curs stabilit de comun acord cu statele membre din zona euro. Ulterior, este permisă o fluctuație monetară de 15 % de la cursul inițial stabilit. Dacă timp de cel puțin doi ani moneda națională a țării va fi stabilă în raport cu euro, atunci țara poate trece la euro.
De exemplu, Letonia a avut nevoie de nouă ani pentru a trece la euro. A început să participe la Mecanismul Cursului de Schimb (MCS II) începând cu anul 2005, dar a adoptat moneda euro abia în 2014. Moneda sa națională, latsul leton (LVL), a fost legată de euro la un curs central stabilit de comun acord între autoritățile letone și Banca Centrală Europeană. După câțiva ani de participare în MCS II și îndeplinirea criteriilor de convergență, Letonia a adoptat oficial euro pe 1 ianuarie 2014.
Cel puțin o dată la doi ani, Banca Centrală Europeană (BCE) și Comisia Europeană examinează dacă statele membre care nu fac parte din zona euro (așa-numitele „state membre cu derogare”) îndeplinesc criteriile de convergență și, prin urmare, sunt pregătite să introducă moneda euro. Fiecare dintre acestea emite un raport de convergență care prezintă constatările lor.
Consiliul UE decide dacă o țară poate să introducă moneda euro. Totuși, decizia finală de a primi o țară nouă în zona euro este luată de toate statele membre ale UE. În legislația UE, acest lucru este menționat drept „abrogarea derogării”.
Pe 26 iunie 2024, după ce Comisia Europeană a prezentat ultimul raport de convergență, niciuna dintre țările prezentate în harta de mai sus (cu excepția Danemarcei, care este scutită de obligația de a adopta moneda euro) nu îndeplinesc în prezent toate criteriile pentru a adera la zona euro.
În cazul României, conform aceluiași raport, țara nu îndeplineşte criteriul de stabilitate a prețurilor, pe cel privind finanțele publice, nu îndeplinește criteriul cursului de schimb și criteriul de convergență a ratelor dobânzii pe termen lung.
Potrivit unui sondaj Eurobarometru privind percepția monedei euro, majoritatea cetățenilor (59 %) din statele membre UE din afara zonei euro consideră că moneda comună a avut un impact pozitiv asupra statelor membre care au adoptat-o.
Majoritatea (53 %) consideră, de asemenea, că introducerea monedei euro ar avea consecințe pozitive pentru țara lor și pentru ei înșiși (56 %). 57 % dintre respondenți sprijină introducerea monedei euro în țara lor.
Cât de pregătită este Moldova de a trece la moneda euro
Expertul economic Iurie Gotișan consideră că din punct de vedere economic și financiar, la această etapă, Republica Moldova încă nu este pregătită pentru aderarea la zona euro.
Avantajele [adoptării monedei euro] se transpun prin intensificarea legăturilor comerciale și a integrării financiare, eliminarea riscurilor de atacuri speculative asupra monedei naționale și se câștigă ca urmare a adâncirii cooperării între statele membre etc. Aderarea la zona euro ar avea și dezavantaje, precum micșorarea capacității de răspuns la șocuri, prin renunțarea la moneda proprie/politica monetara proprie – probabil cel mai mare dezavantaj.
Expertul economic Iurie Gotișan, director de program, Centrul Analitic Expert-Grup
Expertul precizează că adevărata miză pentru aderarea la zona euro constă, de fapt, în condițiile și modul în care vom face aderarea, ceea ce presupune acele procese de negocieri care au loc înainte de aderarea propriu-zisă. De exemplu, Danemarca a negociat la această etapă și a obținut dreptul de a fi scutită de obligația adoptării monedei euro.
Iurie Gotișan consideră că, la momentul aderării, trebuie să avem o relație sănătoasă între productivitate, competitivitate și creștere economică.
Respectiv, adoptarea monedei euro este obligatorie pe termen lung, dar țările au posibilitatea de a se pregăti în mod corespunzător înainte de a face acest pas important.
Impactul aderării la UE asupra economiei
Dacă aderarea la zona euro poate fi un proces de durată mai mare, atunci impactul aderării la UE asupra economiei va fi resimțit mult mai rapid. Să ne imaginăm că UE este un club foarte mare, unde toate țările membre au aceleași reguli și oportunități. Când o țară se alătură acestui club, se întâmplă multe lucruri importante.
Piață unică: companiile din țara respectivă pot vinde produsele și serviciile lor în toate țările UE (aproximativ 450 de milioane de consumatori), fără bariere vamale sau birocratice.
Investiții străine: companiile din alte țări UE, văzând potențialul economiei unei țări noi membre, investesc în fabrici, tehnologii și afaceri. Acest lucru aduce bani în țară și stimulează creșterea economică.
Fonduri europene: țările care aderă la UE primesc bani de la Uniunea Europeană pentru a-și dezvolta infrastructura (drumuri, școli, spitale), pentru a proteja mediul și pentru a sprijini afacerile mici și mijlocii.
Standarde mai înalte: pentru a putea adera la UE, o țară trebuie să adopte standarde europene în multe domenii, cum ar fi protecția consumatorilor, mediul și drepturile muncii. Aceste standarde îmbunătățesc calitatea vieții cetățenilor și fac economia mai competitivă.
Stabilitate și predictibilitate: UE oferă un cadru stabil și predictibil pentru afaceri, ceea ce încurajează investițiile pe termen lung.
Respectiv, aderarea la UE poate aduce numeroase beneficii economice unei țări, cum ar fi creșterea economică, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea calității vieții și atragerea de investiții străine. Cu toate acestea, succesul aderării depinde și de eforturile depuse de fiecare țară în parte pentru a implementa reformele necesare și pentru a valorifica oportunitățile oferite de UE.
Ca schimbările în economie menționate mai sus să fie simțite odată ce țara aderă la UE, până atunci trebuie să fie implementată o serie de reforme și schimbări esențiale în economia națională.
În opinia expertului economic Iurie Gotișan, pentru aderarea Moldovei la UE sunt necesare câteva direcții în economie pentru a fi dezvoltate.
#1. Susținerea spiritului antreprenorial, buna conduită în afaceri și digitalizarea.
Expertul economic Iurie Gotișan, director de program, Centrul Analitic Expert-Grup
#2. Sprijinirea educației generale și vocaționale; educația trebuie să primească anual cel puțin 5 % din PIB.
#3. Prezența capitalului autohton în domenii strategice, inclusiv cel financiar; capitalizarea sistemului bancar autohton. Ar fi de examinat preluarea unor subsidiare ale unor bănci străine ce operează în Moldova etc.
#4. Venituri bugetare care să asigure cetățenilor bunuri publice esențiale (educație, sănătate, infrastructură de bază), veniturile fiscale actuale (puțin peste 21 % din PIB în 2023) sunt între cele mai mici comparativ cu cele mai slab cotate economii din UE, or, aceasta exprimă slăbiciune instituțională și practici deficitare ale mediului de afaceri;
#5. Reforma fiscală: impozitarea globală a veniturilor și declararea veniturilor și active. Asta ar duce la transparență și echitate.
Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED) ne dă asigurări că Republica Moldova deja se integrează treptat în spațiul economic al Uniunii Europene, iar un pas esențial în această direcție a fost aderarea recentă la Programul Piața Unică, lucru care ne facilitează accesul la vasta piață europeană și stimulează comerțul și investițiile.
Pentru a atrage investiții, vom aproba curând un nou mecanism de ajutor de stat, aliniat la regulile UE, ce va permite investitorilor noi să beneficieze de susținere din partea statului de până la 50 % din valoarea investiției. [...] În contextul participării țării noastre pentru prima dată la exercițiul anual de analiză economică și financiară pentru țările candidate la Uniunea Europeană a fost aprobat Programul de Reformă Economică 2024-2026, care are drept scop pregătirea Republicii Moldova pentru viitoarea participare la coordonarea și guvernanța politicii economice a UE.
Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării
Reprezentanții MDED comunică despre faptul că unul dintre cele mai evidente avantaje ale aderării la UE este accesul la piața unică europeană. De exemplu, chiar și în această perioadă în care Moldova nu este încă integrată în Uniunea Europeană, exporturile produselor moldovenești către piața UE au crescut semnificativ. În anul 2023, exporturile de struguri au depășit cu 62 % cotele stabilite, prunele au înregistrat o creștere impresionantă de 300 %, Republica Moldova devenind astfel cel mai mare exportator de prune pe piața UE, cireșele au depășit cotele cu 93 %.
Totuși, există și anumite provocări cu care ar putea să se confrunte producătorii și antreprenorii noștri după aderare. Republica Moldova urmează să adopte anumite politici care sprijină tranziția către o economie verde, reducând emisiile de carbon, promovând energiile regenerabile și protejând biodiversitatea. Aceste reforme sunt esențiale pentru a asigura compatibilitatea cu cerințele UE și pentru a crea o economie care să poată concura pe piața europeană.
Alinierea reglementărilor și standardelor la cerințele stricte ale pieței europene, inclusiv în domenii precum calitatea produselor, protecția consumatorilor, mediu și reglementări fiscale, va implica nu doar un efort de reformare, dar și investiții semnificative în aceste domenii.
Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării
Ce arată sondajele
Cetățenii care susțin aderarea Moldovei la UE, care sunt aproximativ 54 % conform ultimelor două sondaje (1, 2), consideră că odată ce Moldova va fi membră a blocului comunitar, țara va beneficia de mai multe fonduri europene și investiții, ceea ce va contribui și la prosperitatea economică a țării.
Conform aceluiași sondaj, în opinia cetățenilor, cele mai importante lucruri pe care trebuie să le facă Moldova pentru ca să adere la Uniunea Europeană sunt combaterea corupției, dezvoltarea economică și reforma justiției. Respectiv, putem observa și aici că dezvoltarea economică este importantă în viziunea moldovenilor ca să putem deveni membri ai UE.
Cum s-a schimbat economia altor țări după aderare
Ca să înțelegem mai bine care sunt perspectivele economice pentru Republica Moldova odată cu aderarea la Uniunea Europeană, putem analiza exemplul altor țări din regiune, iar cea mai reprezentativă în acest sens este România.
După aderarea la UE, România a beneficiat de fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii, ceea ce a îmbunătățit transporturile și a atras investiții străine.
Când România a intrat în Uniunea Europeană, în 2007, cetățenii ei aveau o putere de cumpărare de 44 % din media Uniunii Europene. În prezent, România a ajuns la aproape 80 % din puterea de cumpărare medie din Uniunea Europeană, dar aflându-se încă la 60 % din puterea de cumpărare a Germaniei, scrie Europa Liberă România citând Raportul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).
Progresul nu e vizibil doar în cazul României, mai arată raportul BERD, ci este valabil pentru toate cele 10 țări din regiunea Europei Centrale și de Est, precum Cehia, Estonia, Slovenia și Polonia.
În medie, din anul 2007, România a avut o creștere economică anuală de 3,04 %, a doua cea mai mare din regiune, după Polonia, dar de aproape trei ori mai mare decât media UE.
Această creștere economică a influențat și mărirea constantă a salariului mediu pe țară. Respectiv, cetățenii români au început să câștige mai bine de când țara este în Uniunea Europeană. Doar în perioada 2017-2022, salariul mediu, cu toate taxele incluse, s-a dublat. În decembrie 2023, un cetățean al României câștiga în medie 7 000 de RONI brut (aproximativ 27 300 de lei moldovenești).
Pentru comparație, în Republica Moldova, salariul mediu lunar pe economie în anul 2024 este de 13 700 de lei (brut). Acest lucru înseamnă că angajatul primește un salariu „curat” (net) de 10 970 de lei.
Cât despre fondurile europene pe care le-a primit România în perioada 2007-2022, suma este una considerabilă – 81,3 miliarde de euro. Suma pe care a plătit-o România de la aderare și până la finalul anului 2022 în fondul comun al UE este de 26,7 miliarde de euro. Respectiv, soldul pozitiv pe care l-a înregistrat țara vecină din partea Uniunii Europene este de aproximativ 54 de miliarde de euro.
Într-un final, Republica Moldova ar avea și ea mai multe beneficii dacă va adera la Uniunea Europeană. Un impuls mare pentru economia țării va fi accesul liber la piața comună europeană, care ar stimula investițiile străine, ar facilita creșterea exporturilor și dezvoltarea infrastructurii. De asemenea, aderarea va oferi acces și la fonduri europene pentru modernizarea economiei, la fel precum și România a beneficiat și mai continuă să beneficieze de resursele acestor fonduri.
Republica Moldova a depus oficial candidatura de aderare la Uniunea Europeană pe 3 martie 2022, iar pe 23 iunie a aceluiași an, Consiliul European a acordat țării noastre statutul de candidat la aderarea la UE. Peste doi ani, pe 25 iunie 2024, Republica Moldova a lansat oficial negocierile de aderare la UE. Drept urmare, în toamna acestui an, pe 20 octombrie 2024, cetățenii Republicii Moldova vor vota la referendum dacă susțin modificarea Constituției în vederea aderării țării la Uniunea Europeană.
În acest articol analizăm miturile despre UE care există în societatea moldovenească. Totodată, aici îți explicăm cum funcționează legislația UE și ce rol ar avea Moldova în luarea deciziilor dacă aderă la uniune. Iar în acest articol explicăm de ce NATO nu este egal cu UE și care este relația Moldovei cu această organizație.
