Pentru documentarea acestui material am discutat cu Deniz Kurt, designeră multimedia interdisciplinară stabilită la Amsterdam, specializată în domeniile inteligenței artificiale, informaticii și creativității computaționale. Lucrează în calitate de creative technologist și lectoră în tehnologii media.
Vom fi înlocuiți de IA?
Deniz spune că tehnologia IA are, fără îndoială, potențialul de a remodela piața muncii și poate duce la schimbări în anumite procese de lucru. Modul în care îndeplinim sarcinile de muncă s-ar putea schimba.
Făcând o incursiune în istorie, putem observa că, în ultimele doua decenii, IA și automatizarea au afectat deja diverse industrii, în special cele care implică sarcini repetitive sau calcule. Datorită introducerii sistemelor computaționale care reduc erorile umane, au trecut prin schimbări responsabilitățile muncitorilor din fabrici, ale contabililor și ale lucrătorilor din comerț.
Deniz a evidențiat faptul că preocupările societății în legătură cu inteligența artificială nu sunt nefondate. Rapoartele de la surse precum McKinsey și Worldwide Economic Forum indică potențialul impact al IA asupra pieței muncii.
De exemplu, raportul global McKinsey sugerează că 14 % dintre angajați la nivel global ar putea fi nevoiți să-și schimbe carierele în următorii cinci ani din cauza digitalizării. Worldwide Economic Forum prezice că 85 de milioane de locuri de munca vor fi înlocuite de IA până în 2025, cu 65 % dintre locurile de munca în domeniul comerțului automatizate în același interval de timp.
Totuși, Deniz ne îndeamnă să nu împărțim lucrurile în alb și negru și să analizăm perspectivele de dezvoltare. În timp ce unele locuri de munca pot fi eliminate sau pot suferi schimbări semnificative, vor apărea și noi oportunități.
Worldwide Economic Forum estimează că vor fi create 69 de milioane de locuri de munca noi în următorii cinci ani, chiar dacă se așteaptă ca 83 de milioane de locuri de muncă să fie eliminate. Această schimbare vine cu necesitatea de adaptare și dobândirea de noi abilități pentru a rămâne relevanți pe piața muncii care se află într-o continuă evoluție.
Se estimează că 40 % din totalul orelor de lucru ar putea fi afectate de modelele de limbaj extinse (LLM) precum ChatGPT-4.
65% din timpul pe care îl petrecem pe sarcini de limbaj sau sarcini repetitive poate fi transformat în activități mai productive prin intermediul automatizării.
Sarcinile de limbaj se referă la activități care necesită utilizarea textului pentru a comunica și procesa informații, de exemplu: scrierea rapoartelor, redactarea e-mailurilor, redactarea contractelor.
Gândiți-vă la roboții de asistență ca la amici care vă ajută să scrieți e-mailuri sau rapoarte. Aceștia pot îndeplini sarcinile mai rapid, dar nu vă înlocuiesc în totalitate. Ei vă ajută să fiți mai eficienți și să vă concentrați pe lucrurile importante.
În esență, Deniz a subliniat că inteligența artificială nu fură neapărat locuri de muncă, ci impune acumularea de noi abilități. Asemănător cu tehnologiile anterioare, precum internetul și computerele, IA generativă va impune dobândirea noilor cunoștințe.
# Sfat 1: este important să monitorizăm proactiv tendințele legate de IA, adaptându-le la domeniile în care activăm.
Unele categorii de angajați deja își pierd joburile. Observăm schimbări, cum ar fi în traducere, unde aplicații precum Duolingo și platforme precum Google Translate își modifică cererea pentru traducătorii umani și concediază specialiștii. În acest context, un rol crucial îl capătă abilitățile soft care nu pot fi replicate de sisteme computaționale.
De exemplu, persoanele cu studii lingvistice pot integra cunoștințele despre sintaxă și etimologie în munca lor, pentru a face conexiuni între diferite limbi, comparând și analizând diverse aspecte ale acestora, a spus Deniz Kurt. Comparația și conexiunea dintre diverse limbi necesită uneori interpretarea subtilă a contextului și a intențiilor comunicatorilor. Capacitatea de a înțelege și de a interpreta emoțiile umane în contextul lingvistic este dificil de modelat cu ajutorul IA.
Trebuie să ne fie frică de inteligența artificială?
„Întrebarea dacă ar trebui să ne temem de inteligența artificială este complexă și răspunsul este în continuă evoluție. Perspectiva mea asupra acestui subiect s-a schimbat în timp. Inițial, eram optimistă în privința inteligenței artificiale, privind-o simplu ca pe o tehnologie de implementat în viața noastră de zi cu zi, însă dezvoltările recente m-au determinat să recunosc importanța de a avea un nivel sănătos de frică și precauție”, Deniz Kurt.
Frica de inteligența artificială nu este irațională; dimpotrivă, izvorăște din realizarea faptului că IA are consecințe profunde pentru societate. Datele noastre, modul în care interacționăm online și chiar conversațiile noastre personale sunt utilizate de IA pentru antrenament. Inteligența artificială acționează ca o oglindă, reflectând prejudecățile noastre sociale, valorile etice și domeniile în care putem să ne îmbunătățim.
Informațiile pe care le distribuim online sunt analizate de sistemele IA. Datele nu dispar niciodată cu adevărat din spațiul digital și pot fi folosite în moduri neașteptate. Această nouă realitate provoacă preocupări legate de confidențialitate, relevanța pe piața muncii și implicațiile etice ale tehnologiei AI.
În prezent, la nivel global există puține reglementări pentru utilizarea IA, lăsând multe zone de incertitudine. Prin urmare, Deniz Kurt ne îndeamnă să abordăm IA cu un nivel sănătos de frică, dar să canalizăm această frică în acțiuni constructive.
# Sfat 2: susținerea reglementării inteligenței artificiale și stabilirea unor limite etice clare ne permit să ne asigurăm că IA servește intereselor umanității.
Este responsabilitatea noastră să modelăm IA astfel încât să beneficieze societatea, în loc să ne controleze viețile, a declarat Deniz Kurt.
Atunci când utilizăm inteligența artificială, este esențial să acționăm cu prudență și să nu ne bazăm exclusiv pe informațiile furnizate de sistemele IA, precum ChatGPT, deoarece acestea sunt modele de predicție și nu surse supreme de adevăr. Devine tot mai pronunțată importanța alfabetizării în domeniul inteligenței artificiale, care implică înțelegerea capacităților și limitărilor sistemelor IA și abilitatea de a face diferența între informațiile de încredere și cele fabricate.
Ce ar trebui să facem dacă suntem în grupele de risc și tehnologiile ne pot înlocui activitățile?
Printre profesiile care înregistrează o descreștere semnificativă se numără următoarele: casieri de bancă, funcționarii serviciului poștal, casieri și taxatorii, vânzătorii de bilete, grefieri, secretari administrativi și executivi.
# Sfat 3: omul trebuie să aibă abilități din mai multe domenii în diverse discipline și să depășească simpla îndeplinire a unei sarcini repetitive cum ar fi traducerea, pentru că sarcina repetitivă poate fi automatizată.
Capacitățile analitice, învățarea individuală și recalificarea rapidă sunt strategii vitale pentru a rămâne competitivi într-o economie bazată pe IA.
Abilitățile soft implică:
# gândirea strategică și rezolvarea problemelor;
# colaborarea eficientă în echipe;
# perfecționarea abilităților de comunicare.
Un alt aspect important este să urmărim noile necesități care apar pe piață odată cu dezvoltarea inteligenței artificiale generative.
Cine beneficiază de pe urma dezvoltării inteligenței artificiale generative?
Industrii precum știința datelor și dezvoltarea de software au cunoscut o creștere semnificativă. În special, știința datelor devine din ce în ce mai relevantă în diverse domenii. Apar joburi noi și conceptul de inginerie a promturilor se conturează. Anumite sarcini pot deveni automate, conducând la crearea de noi roluri care combină IA cu funcțiile de muncă tradiționale. Putem exemplifica joburi precum copywriteri IA sau oricare alte persoane care folosesc asistenți IA pentru a optimiza fluxurile de lucru.
Datorită faptului că avem nevoie să învățăm cum să utilizăm instrumentele de automatizare și să colaborăm eficient cu IA, am putea asista la o nouă tendință în care universitățile oferă cursuri concentrate în mod specific pe IA. Aceste cursuri ar acoperi atât abilitățile soft, cât și pe cele tehnice, pregătind studenții pentru noile cerințe ale pieței muncii.
Deniz a mai accentuat că, luând în considerare previziunile pentru viitor, economia gig o să înregistreze o creștere vizibilă. [Gig economy se referă la un tip de economie în care locurile de muncă sunt caracterizate prin contracte pe termen scurt sau misiuni temporare, în locul unor angajamente pe termen lung.] Munca la distanță va deveni mai răspândită datorită progreselor tehnologice.
Se preconizează că domeniul reglementării pentru IA va avea un mare impact. Există probabilitatea să apară noi ocupații, cum ar fi avocați IA sau autoritățile de reglementare IA. Acești profesioniști ar lucra atât cu companii software, cât și cu utilizatori finali ai instrumentelor IA. Rolul lor ar implica să se asigure că reglementările sunt aplicate corect.
În ceea ce privește companiile care au experimentat o creștere datorită apariției IA, există câteva exemple remarcabile.
# OpenAI este cunoscută pentru munca sa cu modelele de limbaj mari.
# Un alt jucător major este Google, care a făcut progrese semnificative în dezvoltarea IA.
# Meta (fostul Facebook) a înregistrat o creștere substanțială, în special în contextul recentei concentrări pe metavers și tehnologiile web3.
# Amazon se evidențiază ca o companie relevantă în acest context, datorită serviciilor sale Amazon Web și utilizării modelelor IA.
Aceste companii exemplifică oportunitățile economice prezentate de progresele în tehnologia IA.
Studiile superioare mai au relevanță pe piața muncii în contextul dezvoltării inteligenței artificiale?
Deniz susține ideea că studiile nu vor deveni niciodată irelevante, dar metodele de educație trebuie să evolueze, atât la nivel instituțional, cât și în modul în care învățăm.
Sfat 4: studiile vor avea valoare în contextul pieței muncii doar dacă aveți un mindset de învățare continuă, adaptabilitate rapidă și capacitatea de a interconecta cunoștințe din diferite domenii. Educația în legătură cu activitatea profesională nu ar trebui să se încheie după patru ani de universitate, ci ar trebui să se desfășoare pe tot parcursul vieții.
„Ca exemplu personal, am studiat lingvistica în timpul licenței, dar am fost interesată de computere și tehnologie încă din copilărie. Eram determinată să urmez un master în studii media, unde am devenit intrigată de știința cognitivă și neurologie. Am început să iau cursuri de știință cognitivă și neuroștiință datorită interesului meu crescând pentru IA și arte. Ulterior, am urmat un al doilea master în industrii creative, concentrându-mă pe IA și creativitate. Prin studiile mele variate, am învățat cum aceste domenii se intersectează și se completează reciproc. Venind dintr-un domeniu noninformatic, a trebuit să învăț limbaje de programare precum HTML, CSS, JavaScript și Python pentru a dobândi abilitățile tehnice necesare. Având în vedere natura în continuă evoluție a acestor domenii, învăț constant pentru a rămâne la curent cu informațiile și instrumentele noi. A trebuit să mă familiarizez din mers cu construirea de modele IA, citirea algoritmilor și înțelegerea conceptelor de știința datelor”, spune Deniz Kurt.
Prin experiența proprie Deniz ilustrează necesitatea actualizării continue a cunoștințelor de specialitate. Lucrurile evoluează atât de rapid, încât ar fi aproape imposibil să ne înscriem la un program de studii deplin de fiecare dată când avem nevoie să învățăm ceva nou. Specialiștii ar trebui să cultive abilități de autoînvățare, ceea ce ajută la dobândirea de cunoștințe în mod independent.
Cum vor fi selectați angajații dacă cu toții o să scriem CV-uri și scrisori de motivație cu ChatGPT?
Experiența practică devine din ce în ce mai importantă. Utilizarea activă a instrumentelor IA pentru completarea cererilor de angajare, cum ar fi scrierea CV-urilor și scrisorilor de intenție, a condus la un fel de inflație în procesul de recrutare a angajaților la locul de muncă.
Automatizarea scrierii CV-urilor și a scrisorilor de motivație poate avea avantaje – simplifică etapele de pregătire a dosarului de angajare. Totuși, stârnește și îngrijorări cu privire la autenticitatea informațiilor furnizate.
Datele prezentate în cererile de angajare pot fi mai greu de verificat. Prin urmare, interviurile față în față și perioadele de probă rămân un aspect crucial al recrutării. Pe lângă evaluarea abilităților hard, se pune un accent mai mare pe observarea abilităților soft, cum ar fi munca în echipă și colaborarea interdisciplinară. Creativitatea și originalitatea ar putea avea o valoare mai mare în procesul de recrutare în toate domeniile de activitate.
Conținutul artificial subliniază și importanța de a conserva și valorifica creativitatea și autenticitatea umană.
În contextul avalanșei de conținut de tip text, imagine, video sau sunet generat de IA, există o necesitate crescândă de a reevalua modul în care valorificăm și păstrăm conținutul produs de oameni.
Deniz Kurt a lămurit că dincolo de soluțiile tehnologice, va fi necesar să prioritizăm autenticitatea în detrimentul volumului. Trebuie să dezvoltăm coduri etice și să recunoaștem importanța conținutului creat de oameni.
„Creșterea eticii IA ca un domeniu subliniază necesitatea considerațiilor etice în dezvoltarea și implementarea inteligenței artificiale. Eforturile colaborative între filosofi, jurnaliști, dezvoltatori de software și creatori sunt esențiale în stabilirea normelor și reglementărilor. Promovarea alfabetizării în domeniul IA și încurajarea dezvoltării etice a inteligenței artificiale vor fi vitale pentru asigurarea relevanței și integrității conținutului produs de oameni”, precizează Deniz.
Situația actuală în Republica Moldova
Analizând starea actuală a lucrurilor în Republica Moldova, sectorul TIC a devenit principalul motor al digitalizării și inovării și este în creștere. Potrivit datelor din raportul privind strategia de transformare digitală a Republicii Moldova, în 2021, industria IT a atins o pondere de peste 4,2 % din produsul intern brut (PIB), depășind 10 mlrd. de lei vânzări. Exporturile IT înregistrează o creștere anuală de peste 30 la sută pe parcursul ultimelor cinci ani și au atins în anul 2022 un nivel record de 468,67 milioane de dolari.
Potrivit Indicelui global Speedtest, care oferă lunar o comparație a datelor privind viteza de acces la internet pentru 100 de țări din întreaga lume, Republica Moldova se află pe locul 58 în ceea ce privește viteza pe bandă largă mobilă și pe locul 38 în ceea ce privește viteza pe bandă largă fixă.
Prețurile la internet sunt relativ accesibile, utilizarea acestuia fiind larg răspândită, 80 % din populație având acces la servicii de internet în 2021. Cu toate acestea, conform datelor culese în cadrul Sondajului Generații și Gen 2020 realizat de UNFPA, decalajul digital între persoanele în vârstă și tinerii din Moldova este enormă – doar 34 % din populația cu vârste între 60 și 79 de ani a folosit internetul, comparativ cu 82 % dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15 și 59 de ani. Ponderea femeilor care utilizează Internetul este cu 2,1 % mai mare decât cea a bărbaților, acestea reprezentând 74,7 % și 72,6 %.
Datele arată că în Republica Moldova există un mediu favorabil pentru dezvoltarea și implementarea ecosistemelor inteligenței artificiale. Indexul stării de pregătire pentru inteligență artificială, produs de Oxford Insights, clasează Moldova aproximativ la mijloc (locul 80 din 171 de țări). Acest index se bazează pe trei piloni: (i) guvernul, (ii) datele și infrastructura și (iii) sectorul tehnologiei.
În ciuda faptului că țara are elementele esențiale pentru transformarea digitală, raportul privind strategia de transformare digitală a Republicii Moldova indică asupra unui șir de impedimente care îngreunează dezvoltarea domeniilor legate de noile tehnologii:
# cheltuieli reduse pentru cercetare și dezvoltare;
# creștere lentă a întreprinderilor inovatoare;
# lipsa capitalului de risc și cooperarea redusă între universități și industrie;
# prezența insuficientă a cercetării științifice în elaborarea și monitorizarea politicilor care vizează dezvoltarea societății informaționale;
# nepotrivirea competențelor digitale, precum și o forță de muncă insuficient calificată în industrie, autoritățile administrației publice centrale și, în special, autoritățile administrației publice locale;
# nivel scăzut de competențe digitale și de conștientizare în rândul populației;
# reticența față de transformarea digitală în cadrul prestatorilor de servicii;
# insuficiența resurselor financiare;
# nivel scăzut al investițiilor în TIC în întreprinderile mici și mijlocii (ÎMM-uri) din agricultură.
Industria agricolă și de producție alimentară este un sector prioritar pentru transformarea digitală, dar există un nivel scăzut de pregătire a acestui sector și a altor sectoare conexe, cum ar fi cel al transporturilor.
„Capacitatea cetățenilor de a dezvolta capabilități tehnice este în creștere, dar încă nu satisface nivelul cererii și nu pare să existe recompense sau stimulente care să încurajeze mentalitățile antreprenoriale sau o mai mare adoptare la nivelul societății. Profesioniștii IT din Moldova au calificări bune, dar rezervele de talente sunt foarte limitate și neintegrate. Există o neconcordanță între competențe. Femeile mai întâmpină obstacole în calea avansării în carieră în domeniile digitale. Programele nu vizează incluziunea celor mai vulnerabile grupuri. […] Există încă prea puține programe ce pot atrage suficiente talente pentru a urma cariere în domeniul STEM și pentru a aborda lipsa de competențe IT specializate în rândul populației. Pot fi identificate provocări în ceea ce privește calitatea și gradul de accesibilitate pentru anumite grupuri vulnerabile (femei, zone rurale, persoane în vârstă), ce limitează capacitatea acestora de a accesa anumite servicii și împiedică dezvoltarea cuprinzătoare a economiei digitale”, se arată în raportul privind strategia de transformare digitală a Republicii Moldova.
Un sondaj publicat de Magenta Consulting dezvăluie că 66 % dintre moldoveni nu se așteaptă ca inteligența artificială să le înlocuiască locul de muncă actual în următorii cinci ani, iar peste 40 % nu au auzit încă niciodată despre GhatGPT.
Sinteză. Cinci recomandări despre cum să reziști pe piața muncii în era inteligenței artificiale
Deniz a formulat câteva recomandări pentru ca tinerii specialiști să rămână actuali și valoroși pe piața muncii.
# Dezvoltați Abilități de Alfabetizare. Concentrați-vă pe dezvoltarea a trei tipuri esențiale de alfabetizare: alfabetizarea în IA, alfabetizarea media și să înțelegeți cum sunt colectate, folosite și protejate informațiile pe internet. Aceste abilități sunt necesare pentru a filtra datele și pentru a lua decizii informate, asumate și conștientizate.
# Practicați activ învățarea independentă. Cultivați abilitatea pentru autoînvățare. Percepeți educația drept un proces care durează toată viața, nu o limitați la o anumită vârstă sau instituție, pentru că în era digitală tehnologiile necesită adaptabilitate rapidă. Căutați în mod continuu oportunități de a acumula noi cunoștințe. Învățatul trebuie să devină un hobby.
# Evitați epuizarea. Deși este important să tindeți spre creștere și îmbunătățire, este la fel de crucial să evitați epuizarea și să fiți compătimitori cu voi înșivă. Luați pauze când este necesar și prioritizați sănătatea mentală, fiindcă cerințele dure ale pieței pot intensifica presiunea și anxietatea.
# Rămâneți curioși și deschiși la minte. Mențineți curiozitatea și deschiderea față de noile tehnologii și dezvoltările din domeniul vostru. Era digitală evoluează rapid, iar menținerea unei gândiri curioase vă va ajuta să rămâneți adaptabili și relevanți pe piața muncii.
# Nu vă temeți să explorați diferite traiectorii de carieră și să faceți schimbări după cum este necesar. Acceptați ideea de a schimba carierele sau rolurile dacă acestea se aliniază cu interesele și obiectivele voastre. Amintiți-vă că educația voastră universitară nu trebuie să vă definească întreaga traiectorie profesională și este în regulă să urmăriți noi oportunități care pot devia de la studiile voastre inițiale.
Anul 2023 este considerat anul în care chatboturile și instrumentele IA generative au devenit omniprezente în toate domeniile, inclusiv în educație. Pentru a vă oferi susținere în timpul studiilor, echipa #diez a realizat un ghid pentru utilizarea corectă a inteligenței artificiale generative, sintetizând cele mai importante informații și tendințe.
