Timp de trei zile, sala plenară a Parlamentului Republicii Moldova a găzduit altfel de deputați, diferiți de cei cu care suntem obișnuiți. Aproximativ 80 de tineri din mai multe raioane ale țării au devenit europarlamentari în cadrul conferințelor Model European Union Moldova. Participanții au dezbătut propuneri legislative reale de pe agenda politicienilor de la Bruxelles, au negociat și au identificat soluții pentru provocările cetățenilor. Veronica Rurac este una dintre tinerele care a beneficiat de o simulare a modului în care se iau decizii în cele mai importante instituții europene, iar în acest material ne-a povestit despre experiența de a intra în rolul unei deputate din Parlamentul European. Dacă ești curios/curioasă să afli cum te poți înscrie la viitoarele ediții ale evenimentului, te îndemnăm să lecturezi acest material pentru a înțelege cum au loc sesiunile Model European Union Moldova.
Veronica se descrie drept o tânără activă din punct de vedere civic, mai ales că este implicată în diverse organizații destinate sectorului de tineret. De exemplu, în anul 2023, a participat la un eveniment similar inițiat de AIESEC, în cadrul căruia a experimentat activitățile deputaților din legislativul Republicii Moldova. Eleva a aflat despre simularea Model European Union Moldova dintr-un chat comun pe care îl are cu prietenii și a considerat că este un moment oportun să aplice, ținând cont de practica acumulată. „Odată cu vizitele la Ministerul Afacerilor Externe sau Ministerul Finanțelor, creștea tot mai mult interesul meu pentru politică și pentru ce se întâmplă în parlament.” Deși conferința în sine presupune doar o simulare a procesului decizional, totuși Veronica recunoaște că mandatul de deputat(ă) presupune o responsabilitate considerabilă.
Exercițiul care a familiarizat tinerii moldoveni cu procesul decizional din cele mai importante instituții ale Uniunii Europene (UE) s-a desfășurat în perioada 12-14 aprilie. Simulările au întrunit peste 80 de tineri din 20 de raioane ale Republicii Moldova. Înregistrarea și participarea sunt gratuite, iar organizatorii asigură cheltuielile pentru transport, cazare și alimentație.
În cadrul celor trei zile ale evenimentului, participanții au sugerat amendamente și au adoptat legi. Subiectele de discuții propuse pentru prima ediție au fost:
# reducerea vârstei de vot la 16 ani și participarea civică a tinerilor;
# libertatea presei și dezinformarea.
Criterii pentru participare:
# tineri din Republica Moldova, cu vârsta cuprinsă între 16 și 25 de ani;
# persoanele interesate să afle mai multe despre instituțiile UE;
# nu este nevoie de cunoștințe în domeniul științelor europene, relațiilor internaționale, dreptului sau științelor politice.
Protagonista interviului menționează că organizatorii au ținut cont să selecteze tineri atât din mediul urban, cât și din cel rural. Totodată, s-a ținut cont și de criteriul incluziunii, deoarece la simulare au fost prezenți și tineri cu dizabilități. „Erau tineri care abia sunt la gimnaziu, dar și dintre cei care urmează deja un program de masterat.”
Doritorii au opțiunea să se înscrie în calitate de jurnalist(ă), europarlamentar(ă) sau concomitent pentru ambele categorii. Veronica ne-a povestit că s-a înregistrat pentru ambele roluri, dar tindea mai multe către statutul de membră a Parlamentului European. „Îmi doream să cunosc despre politica UE și cum activează cele șapte partide ale legislativului.” În cazul în care aplici pentru ambele categorii, este important să ai în vedere că organizatorii sunt cei care decid cărui rol vei fi repartizat(ă). Veronica spune că la ediția din acest an au existat doar cinci locuri pentru jurnaliști și în jur de 70 de locuri pentru europarlamentari.
# Funcția jurnaliștilor. Cei cinci jurnaliști selectați au reprezentat cinci posturi de televiziune. Patru dintre acestea sunt internaționale, iar unul – național. Aceștia monitorizau participanții în timpul simulărilor, iar la sfârșitul zilei scriau articole sau realizau videoclipuri care surprindeau activitățile europarlamentarilor. De asemenea, aceștia au organizat o conferință de presă pentru a acorda întrebări tinerilor.
# Funcția europarlamentarilor. Membrii partidelor europene au votat legi, au stabilit amendamente și rezoluții și au semnat un regulament de procedură privind libertatea presei și dezinformarea.
Pe lângă completarea formularului de înregistrare, tinerii trebuie să expedieze o lucrare argumentativă. În cazul Veronicăi, subiectul eseului a fost următorul: „De ce vrei să devii membru al Parlamentului European?”. Ea subliniază că organizatorii iau în considerare cele enunțate în eseu, pentru că astfel aceștia observă motivația adevărată din spatele participării la o asemenea simulare. Pe lângă textul argumentativ, fiecare participant este obligat să trimită două luări de poziții în conformitate cu subiectele propuse pentru dezbatere.
După procesul de înscriere propriu-zis, candidații sunt anunțați dacă au fost sau nu selectați. În cazul în care răspunsul este unul pozitiv, aceștia urmează să primească lista integrală a participanților și mai multe materiale pregătitoare pentru cele trei zile de simulări. Viitorii deputați au fost divizați în partide, iar fiecare a fost atribuit unui partid din Parlamentul European. La fel, fiecărui tânăr i-a revenit un europarlamentar, poziția căruia urma să o reprezinte. „Fiecare membru a preluat rolul unui deputat european. De asemenea, un aspect important era să studiem despre europarlamentarul căruia am fost atribuiți.” În procesul decizional, Veronica a reprezentant-o pe europarlamentara Sabine Verheyen și a făcut parte din Grupul Partidului Popular European. „Până la simularea propriu-zisă, am reușit să vizionez diverse talk-show-uri, am urmărit ce postează pe rețelele sociale, ce poziție are în raport cu subiectele propuse pentru dezbatere. Mi-am studiat în totalitate europarlamentara.”
De reținut! Odată ce ai fost atribuit(ă) unei formațiuni politice, ai dreptul să te alături unui alt partid doar în timpul simulării.
Pentru o pregătire minuțioasă, organizatorii evenimentului s-au asigurat să le expedieze tinerilor un ghid cu toate informațiile necesare. Veronica relatează că acesta cuprinde:
# informații despre instituțiile de stat;
# detalii despre activitatea Parlamentului European;
# modul de desfășurare a dezbaterilor;
# informații despre activitățile care vor avea loc pe 12, 13 și 14 aprilie.
„M-am inspirat din acel ghid, pentru că mă uitam ce subiecte controversate sunt pe agendă, care partide sunt pro și care sunt contra. Trebuia să mă aștept și la ce spun colegii. Organizatorii, prin aceste materiale suplimentare, ne-au ajutat foarte mult, fiindcă unii tineri se regăseau pentru prima dată la astfel de evenimente.”
„Ceea ce se face într-un an la Parlamentul European, noi am făcut în trei zile”
Conferințele Model European Union Moldova s-au desfășurat pe parcursul a trei zile. Fiecare grupare politică a avut parte de ajutorul unui fost participant la asemenea simulări. Rolul acestuia a fost să-i îndrume pe actualii deputați și să acorde consultanță în procesul de stabilire a unui amendament.
În prima zi, tinerii au participat la o scurtă introducere despre simulare, s-au întâlnit cu șeful Legislativului, Igor Grosu, cu ambasadorul UE în Republica Moldova și cu mai mulți reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării. Tot în prima zi, viitorii europarlamentari au beneficiat de o instruire la care au învățat cum să stabilească un argument și cum să-l apere. „Am avut parte de o sesiune în care ne-au explicat ce vom face în următoarele două zile. Seara am mers la președinție și am discutat cu Maia Sandu despre rolul tinerilor în procesul decizional.”
Cea de-a doua zi a început în sala plenară a Parlamentului Republicii Moldova. Tinerii s-au axat în mare parte pe subiectul privind posibilitatea de a vota începând cu vârsta de 16 ani și au stabilit o rezoluție prin care urmau să voteze această lege. De asemenea, simulările au fost constituite din dezbateri moderate și nemoderate. Veronica ne explică cum funcționează acestea: „Pe un chat comun te programezi pentru a ține un discurs care variază între 30 de secunde și un minut, iar apoi se organizează dezbaterile nemoderate în care au loc discuții în interiorul partidului”. Totodată, în cea de-a doua zi, europarlamentarii au votat președinții și secretarii de partid.
A treia zi a fost dedicată în totalitate celui de-al doilea subiect propus pentru dezbatere – libertatea presei și dezinformarea.
Pentru final, am fost curioși să aflăm cât de complicat a fost pentru Veronica să preia rolul unei europarlamentare. „Am conștientizat că, în pofida faptului că tot evenimentul a durat doar trei zile, noi vom avea o influență. Organizatorii ne-au spus că ceea ce se face într-un an la Parlamentul European, noi am făcut în trei zile.”
Într-un material viitor, Veronica va veni cu o serie de sfaturi și recomandări pentru tinerii care își doresc să beneficieze de o conferință Model European Union Moldova. Veți avea posibilitatea să aflați despre criteriile de care trebuie să țineți cont în timp ce scrieți textul argumentativ și luările de decizie, ce aspecte trebuie să luați în considerare în timpul dezbaterilor și cum vă pregătiți pentru simulările propriu-zise.
Dacă dorești să fii mereu la curent cu cele mai noi oportunități #diez, ești mereu binevenit(ă) și pe canalul nostru de Telegram.
