Reforma electorală și revizuirea Codului electoral și a legislației conexe domeniului electoral a adus cu sine o serie de modificări și noi completări, aplicate în cadrul alegerilor locale generale (ALG) din toamna anului 2023. Printre acestea s-au numărat prevederile art. 161 alin. (2) al Codului Electoral care stabilesc condițiile speciale pentru a fi ales, după cum urmează: „Au dreptul de a fi aleși primari cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 23 de ani și au cel puțin studiile generale obligatorii prevăzute la art. 13 din Codul Educației nr. 152/2014.”
Astfel, în această analiză vom atrage atenția asupra condiției privind deținerea studiilor mai mult decât condiția legată de vârstă. Prin urmare, pentru a fi admis în cursa electorală pentru funcția de primar este necesar ca persoana să dețină cel puțin studii generale obligatorii făcându-se trimitere la art. 13 din Codul educației, în prevederile căruia găsim care sunt caracteristicile învățământului obligatoriu (anume că se finalizează cu învățământul gimnazial) fără a fi constatate cu claritate ce sunt studiile generale obligatorii și care este lista actelor ce demonstrează deținerea studiilor generale obligatorii.
Prevedere nouă în Codul electoral – deținerea studiilor generale obligatorii pentru a candida
Această prevedere a atras atenția publică, a reprezentanților partidelor politice, societății civile și a altor actori interesați. În cadrul consultărilor publice pe marginea proiectului Codului electoral lansate de Parlament, revizuirea condițiilor speciale pentru candidații la funcția de primar prin suplinirea condițiilor de deținere a unor studii obligatorii a fost un element novatoriu.
Am văzut reacții din partea organizațiilor societății civile care au solicitat să fie revăzute prevederile respective declarând că „aceasta este o limitare a dreptului de a fi ales, odată ce conform legislației în domeniul educației învățământul obligatoriu se finalizează cu învățământul gimnazial sau echivalent” sau recomandări de reexaminare a introducerii acestei cerinței, ori cerința privind educația poate fi lesne considerată discriminatorie.
Argumente pro și contra acestei condiții
Chiar dacă putem sublinia o serie de argumente pro introducerii obligativității prezentării studiilor de către candidați (pregătirea în domenii relevante pentru funcția de primar, luarea de decizii informate având la bază educația formală, credibilitatea mai mare a candidaților), această condiție atrage și argumente contra, ca de exemplu excluderea potențialilor candidați talentați care au dobândit experiențe valoroase altfel decât prin educație formală, restricționarea accesului la participarea politică pentru candidați din anumite grupuri sociale sau comunități marginalizate.
Impedimente și limitări în procesul de înregistrare
Ca efect, constatăm că în cadrul ALG 2023 au existat impedimente și limitări pentru unele persoane de a candida la funcția de primar, din motiv că nu au prezentat un certificat de studii generale obligatorii sau au întâmpinat unele dificultăți cu documentul de studii în procesul de înregistrare, ca de exemplu:
- persoane neînregistrate în cursa electorală și îngrădirea dreptului acestora de a fi ales;
- deficiențe la conectarea cadrului legal normativ cu privire la actele de studii acceptate pentru a candida;
- intenții de a falsifica actele de studii pentru a participa în cursa electorală.
Recomandări de îmbunătățire pe marginea condiției obligatorii privind deținerea studiilor
Deși au fost puține cazuri, aceste persoane nu au putut candida și fi alese, ciocnindu-se cu restricționări în dorința lor de a deveni primari. În această analiză, sunt prezentate o serie de recomandări cu titlu de prevenție și de îmbunătățire. Printre acestea, putem menționa:
- revizuirea condiției speciale de prezentare a dovezii studiilor generale din condiție obligatorie în condiție opțională, care să fie la discreția candidatului/candidatei dacă vrea sau nu să prezinte diploma de studii formalizate. Prin această modificare, fiecărei persoane, fără excepție, îi va fi asigurat dreptul de a fi ales;
- acordarea unei atenții sporite cadrului normativ aferent implementării Codului educației, în condițiile în care art. 13 nu prevede listarea documentelor de studii sau indicarea unor prevederi clare ce instituții de învățământ sunt necesare a fi absolvite. În această ambiguitate, este recomandat să fie consultat Ministerul Educației și Cercetării (MEC) în vederea solicitării unei circulare (bazată pe prevederile explicite din Regulamentele sale) cu listarea actelor de studii care trebuie prezentate de candidații la funcția de primar și expedierea circularei la toate Consiliile Electorale de Circumscripție Electorală (CECE-uri);
- instruirea CECE-urilor și a partidelor politice pentru a evita implementarea defectuoasă a reglementărilor Codului electoral, dar și organizarea campaniilor de sensibilizare pentru partide politice, concurenți electorali, potențiali candidați privind obligativitatea prezentării actelor de studii veridice și avertizarea despre existența riscurilor de răspundere penală pentru confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale false.
În raportul său final, și misiunea de observare a alegerilor locale din 5 noiembrie 2023 a Oficiului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) a prezentat recomandări în vederea îmbunătățirii procesului și desfășurării alegerilor în Republica Moldova, iar printre cele prioritare, se sublinează reconsiderarea cerinței legate de educație (demonstrarea deținerii studiilor).
În concluzie, introducerea unor condiții speciale pentru a fi ales, precum sunt studiile generale obligatorii este un subiect complex care poate genera opinii divergente, iar oportunitatea acestei măsuri trebuie să țină cont de contextul specific al țării, care poate fi benefic în unele aspecte, dar poate genera și probleme sau efecte negative. Cel mai des citat argument contra introducerii acestei condiții este efectul discriminatoriu, adică pot fi discriminate persoanele care nu au avut acces la educație formală de calitate din diverse motive, cum ar fi marginalizarea socială sau economică, nu dețin o diploma de studii, respectiv nu pot candida. Prin urmare, recomandarea de a revizui condiția privind obligativitatea studiilor generale – din condiție obligatorie în condiție opțională, e cea mai potrivită soluție pentru a încuraja aceste persoane, dar și persoanele în etate să candideze și să îmbătrânească activ. În consecință, cu studii sau fără studii, fiecărei persoane trebuie să îi fie asigurat dreptul de a fi ales.
Analiza integrală poate fi lecturată aici.
Autoare: Cristina BERLINSCHII
Despre autoare: Activează în domeniul electoral din anul 2013 fiind formator electoral în mai multe scrutine. Deține experiență în dezvoltarea și implementarea proiectelor începând cu anul 2017, fiind coordonator de proiecte. A implementat proiectul „Get out the vote – Informarea tinerilor despre alegeri și procesul electoral” în unul din scrutinele anterioare. La moment, face parte din secretariatul Coaliției civice pentru Alegeri Libere și Corecte (CALC), suplimentar fiind implicată în proiecte focusate pe dezvoltarea educațională a tinerilor la nivel local.
