Pregătirile pentru examenele de bacalaureat sunt în plin proces, iar actualizarea cunoștințelor rămâne a fi una dintre regulile de bază. Examenul la geografie, fiind unul dintre cele mai solicitate, prevede un șir de noțiuni, algoritmi și clasificări din mai multe domenii, care s-ar putea regăsi în condițiile exercițiilor. Astfel, pe lângă informația și hărțile tematice din atlasele școlare, elevii au de valorificat și cunoștințele teoretice.
An de an, testele de bacalaureat conțin cel puțin o sarcină unde elevul/eleva trebuie să identifice tipul de vânt caracteristic unei regiuni. Fiind clasificate în trei mari grupe, vânturile, cunoscute drept mișcări orizontale ale aerului, pot fi permanente, periodice sau locale, cu influență și acțiune în diverse zone climatice ale lumii. Cunoașterea elementelor descriptive ale acestora îi va oferi candidatului posibilitatea scrierii imediate a unui răspuns. Te invităm să revezi care sunt principalele tipuri de vânturi și zona lor de acțiune.
Vânturile permanente
# Alizeele:
– vânturi permanente cu direcția nord-est (în emisfera nordică) și sud-est (în emisfera sudică), care suflă dintre tropice spre Ecuator;
– se formează din cauza diferențelor de presiune dintre zonele de maxim subtropical și cea de minim ecuatorial;
– acționează între paralele 0 și 25-30 de grade latitudine nordică și sudică (Brazilia, Venezuela, Thailanda, Sudan etc.).
# Vânturile de vest:
– vânturi permanente care bat de la subtropice spre cercurile polare;
– în zonele de influență aduc precipitații;
– acționează între paralele 40 și 60 de grade latitudine nordică și sudică (Franța, Italia, Polonia, Germania etc.).
# Vânturile polare:
– vânturi permanente care bat dinspre poli spre cercurile polare;
– au cele mai mari viteze;
– aduc mase de aer rece în zonele nordice ale Rusiei, Canadei, pe întreg teritoriul Groenlandei și al Antarctidei.
Vânturile periodice
# Musonii:
– vânturi periodice ce afectează suprafețe din zonele subtropicale și tropicale;
– se formează din cauza diferenței de temperatură și presiune a aerului dintre ocean și uscat;
– musonii de vară acționează dinspre ocean spre continent, aducând precipitații;
– musonii de iarnă acționează dinspre continent spre ocean, fără precipitații;
– caracteristic pentru zonele sudice ale Asiei (exemplu: India).
Vânturile locale
# Brizele:
– vânturi locale a căror direcție variază de la zi la noapte din cauza încălzirii inegale a uscatului și a apei;
– cele de mare (de zi) și de uscat (de noapte) se formează pe suprafețe restrânse în regiunile de litoral, pe țărmul mărilor, lacurilor, râurilor, când vremea este senină;
– brizele de mare (de zi) suflă ziua dinspre mare spre uscat, iar cele de uscat (de noapte) suflă noaptea dinspre uscat pe țărm.
# Foehnul:
– vânt descendent, cald și uscat;
– se formează numai în munții înalți, când pe o parte a acestora presiunea este relativ ridicată, iar pe de alta – scăzută (exemplu: munții Alpi);
– se menține mai puțin de 24 de ore.
# Suhoveiul:
– vânt fierbinte, cu temperaturi de peste 30 de grade și foarte uscat, cu umiditate sub 30 %;
– se formează în zonele lipsite de înveliș vegetal (pustiuri, câmpii uscate);
– este încărcat cu praf, care absoarbe o mare cantitate din vaporii din atmosferă, aducând pagube economice prin provocarea secetei;
– caracteristic zonelor de stepă și semideșert din Câmpia Rusă și Kazahstan. În Republica Moldova are o frecvență de 12-30 de zile pe an.
# Crivățul:
– vânt rece de est și nord-est, însoțit de viscole puternice, provocând scăderea bruscă a temperaturii în lunile de iarnă;
– se formează când periferia de vest a anticiclonului siberian trece de munții Ural și ajunge până la râul Nistru sau munții Carpați;
– caracteristic iernilor din Moldova și nord-estul Câmpiei Române.
Vânturile reprezintă o temă studiată, conform programei școlare, în materialul clasei a X-a. Astfel, poți consulta și informația din manualul online, dar și poți accesa tagul #BAC2024 pentru mai multe detalii despre examenele de bacalaureat.
