La începutul lunii aprilie, partidul care deține majoritatea în Parlamentul Georgiei, „Visul Georgian”, a reintrodus pe agenda parlamentară un proiect de lege cu privire la „agenții străini”. Proiectul a fost propus încă în martie 2023 și a fost votat atunci în prima lectură. Drept urmare, zeci de mii de cetățeni au ieșit în stradă cu drapele ale Georgiei și ale Uniunii Europene. După două zile de proteste neîntrerupte, partidul „Visul Georgian” a retras proiectul de lege, dar fără a retrage și inițiativa. În data de 17 aprilie, parlamentarii au votat din nou în prima lectură această lege, iar oamenii au ieșit din nou să protesteze.
Ce înseamnă legea „agenților străini”
Proiectul de lege al „agenților străini” ar impune mass-mediei și organizațiilor nonprofit care primesc 20 % sau mai mult din finanțare din străinătate să se înregistreze ca instituții care „urmăresc interesele unei puteri străine”, scrie euronews.com.
Oponenții propunerii susțin că aceasta ar putea înlătura ambițiile Georgiei de a deveni membră a Uniunii Europene, după ce țara a primit statutul de candidat la aderare în decembrie 2023. De asemenea, contestatarii susțin că inițiativa georgiană se aseamănă cu o lege din Rusia, adoptată în anul 2012, care vizează și discreditează mass-media și organizațiile independente considerate în dezacord cu Kremlinul, deoarece ar avea influențe sau susținere din exteriorul țării. Legea mai este cunoscută și drept The Russian Law.
În prima lectură, proiectul a fost votat de 83 de politicieni din partidul de guvernământ „Visul Georgian”, dintr-un total de 150 de persoane. Parlamentarul de opoziție Aleksandre Ellisashvili a condamnat politicienii care au susținut proiectul de lege și i-a declarat „trădători”. Acesta a adăugat că restul Georgiei le va arăta că „oamenii sunt puterea, și nu guvernul trădător”.
La începutul lunii aprilie, președinta Republicii Georgiene, Salomé Nino Zourabichvili, a declarat într-o postare pe platforma X că „calea europeană a Georgiei nu poate fi oprită”. Aceasta a adăugat că nimeni nu poate reface trecutul” și că „nicio lege rusă, nicio altă politică distructivă nu poate împiedica o națiune hotărâtă să-și atingă scopul”.
Georgia’s European path cannot be stopped… nobody can restore the past! no Russian law, nor any other destructive policy can prevent a determined nation to achieve its goal.
— Salome Zourabichvili (@Zourabichvili_S) April 3, 2024
No passaran! 🇬🇪🇪🇺
Într-un un interviu pentru BBC, Zourabichvili a declarat că se va opune prin veto legii, dacă va fi adoptată. „Veto-ul meu este vocea oamenilor”, a menționat aceasta. Parlamentul georgian ar putea supune proiectul votului în cea de-a lectură a proiectului de lege nu mai devreme de 30 aprilie.
Interview with @BBCNews
— Salome Zourabichvili (@Zourabichvili_S) April 17, 2024
https://t.co/r2Mbl9jWVZ
Josep Borrell, șeful politicii externe a Uniunii Europene, și Oliver Varheli, comisarul european pentru vecinătate și extindere, au declarat că legea propusă „ar restrânge capacitatea societății civile și a organizațiilor media de a funcționa liber, ar limita libertatea de exprimare și ar stigmatiza în mod nedrept organizațiile care aduc beneficii cetățenilor georgieni”.
Mii de oameni nemulțumiți
Pentru a se opune adoptării legii „agenților străini”, timp de trei zile, mii de persoane au ieșit la proteste pe străzile Georgiei. Protestatari au blocat traficul pe artera principală din Tbilisi și în fața clădirii parlamentului, unde au fost transportați cu autobuze și sute de polițiști. Oamenii legii au folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimea.
„Nu legii ruse!” au strigat oamenii după ce au fost intonate imnul național al Georgiei și „Oda bucuriei”, imnul Uniunii Europene. Unul dintre protestatari a declarat că „este o zi tristă pentru Georgia, deoarece autoritățile au făcut un pas către Rusia și departe de Europa”.
Mitinguri au avut loc și în alte orașe din Georgia, inclusiv în Batumi, al doilea oraș ca mărime din țară.
Rusia este nepopulară printre cetățenii Georgiei din cauza sprijinului acordat regiunilor separatiste georgiene Abhazia și Osetia de Sud, scrie aljazeera.com. De asemenea, Rusia a învins Georgia într-un scurt război în anul 2008.
Partidul de guvernământ actual este acuzat că încearcă să restabilească legăturile fostei republici sovietice cu Rusia. Proiectul de lege a tensionat relațiile cu țările europene și Statele Unite ale Americii, iar UE a declarat că această mișcare este incompatibilă cu valorile blocului.
„Legislația propusă ar restrânge capacitatea societății civile și a organizațiilor media de a funcționa liber, ar limita libertatea de exprimare și ar stigmatiza în mod nedrept organizațiile care aduc beneficii cetățenilor georgieni”, au declarat Josep Borrell, șeful politicii externe a UE, și Oliver Varheli, comisarul european pentru vecinătate și extindere.
Sursă: AFP/Vano Shlamov
Protestele din 2023
Pentru prima dată, parlamentul georgian a propus și a adoptat în primă lectură proiectul de lege „Cu privire la transparența influenței străine” în martie 2023. Atunci, opoziția a calificat inițiativa drept „o abatere de la cursul european”, iar în țară au început proteste, care au durat câteva zile.
Pe 7 martie 2023, până la 10 000 de persoane s-au adunat în fața clădirii parlamentului. Drept urmare, potrivit datelor oficiale, 66 de persoane au fost reținute. Pe 8 martie, oamenii au ieșit din nou în stradă, nu numai în Tbilisi, ci și în alte orașe. O zi mai târziu, legea a fost retrasă, iar cei reținuți în timpul protestelor au fost eliberați.
Noul proiect de lege este aproape identic cu cel anterior, cu excepția faptului că formularea „agent de influență străină” a fost înlocuită cu „organizație care urmărește interesele unei puteri străine”.
Una dintre colegele noastre a participat la protestele din 2023 și a povestit cum au fost cele două zile, prin ce s-au remarcat, ce elemente de cultură de protest au folosit tinerii georgienii, dar mai ales cum s-au manifestat rușii emigranți din Tbilisi, ce poziție au adoptat în contextul acestor evenimente.
Ce s-a întâmplat în Rusia
În Federația Rusă, prima lege privind „agenții străini” a fost adoptată în iulie 2012, la începutul celui de-al treilea mandat prezidențial al lui Vladimir Putin. Atunci au început mai multe represive care au avut consecințe negative asupra apărătorilor drepturilor omului, a activiștilor și a mass-mediei. Legea a fost modificată de mai multe ori, dar odată cu începerea războiului în Ucraina, acesta a fost extinsă.
Noua lege a intrat în vigoare în decembrie 2022 și se referă la declararea în calitate de „agenți străini” a tuturor celor care primesc sprijin din străinătate sau se află „sub influență străină sub alte forme fără a primi finanțare străină”.
În Federația Rusă există patru tipuri de „agenți străini”:
# organizațiile nonprofit;
# asociațiile publice neînregistrate;
# mass-media;
# persoanele fizice.
Legea prevede ca „agenții străini” să fie pedepsiți contravențional (amenzi) și penal (închisoare). În plus, acestora le este interzisă plasarea de reclame. Conform datelor din martie 2024, pe lista „agenților străini” din Rusia erau aproximativ 800 de persoane și de organizații.
Autoritățile georgiene au declarat că proiectul de lege nu are nimic în comun cu cel rusesc și că este o versiune mai ușoară a legii americane privind înregistrarea agenților străini (FARA), adoptată în 1938.
Acest material a fost realizat în colaborare cu Lilia Zdibneak, jurnalistă ru.diez.md.
