Astăzi, zeci de elevi din instituțiile de învățământ din Republica Moldova susțin testarea pe eșantion reprezentativ a materialelor de examen. Notele obținute de elevi la testare nu se pun în catalog, iar, după ce elevii o vor scrie, cadrele didactice vor elabora o notă informativă în care își vor exprima opinia referitor la conținutul testării.
Unii elevi, făcând o conexiune între testarea pe eșantion și examenul propriu-zis, dar și ținând cont de „sfatul” elevilor mai mari, adesea se gândesc că: „Dacă vom scrie testarea pe eșantion mai rău, examenul va fi mai ușor”. Cât este de corect acest lucru, dar și care sunt obiectivele testării, vom încerca să vă răspundem în acest articol.
ANCE: „Este un mit care circulă de fiecare dată când are loc testarea pe eșantion”
Pentru a afla cât de corectă sau incorectă este ideea menționată anterior, am decis să apelăm la Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare (ANCE). Reprezentanții instituției au negat-o menționând că „este un mit care circulă de fiecare dată când are loc testarea pe eșantion” și că „nu aceasta este menirea exercițiului”.
„În cadrul acestui exercițiu, grupurile de lucru testează nici nu tot testul, dar itemii. Elevul are în față un test, fiindcă așa este obișnuit să îl vadă, dar, de fapt, se testează anumiți itemi, cum ei lucrează, cât sunt ei de complecși, dacă totul corespunde cu anumite cerințe de standardizare, în ce măsură testul se încadrează în timp sau volumul de rezolvare”, a menționat pentru #diez Lilia Ivanov, directoarea ANCE.
Lilia Ivanov a mai adăugat că testarea este și o posibilitate bună pentru elevi de a-și verifica cunoștințele și a ști la care itemi ar trebui să mai lucreze.
„Copilul poate să raporteze în ce proporție el a realizat testul. Mai mult decât atât, ei vor avea în aceiași zi și baremele de corectare. Chiar dacă elevul a lipsit, el va putea să rezolve testul și să vadă unde mai are de lucrat. Eu le-aș sugera elevilor să se pregătească”, spune Lilia Ivanov.
Directoarea ANCE a mai adăugat că testul nu este doar despre itemii propriu-ziși, fiind luate în considerare și diferite aspecte și variabile: rural sau urban, școli cu elevi mai mulți sau mai puțini și altele.
Ce se întâmplă cu rezultatele testelor?
După ce le-au scris, elevii vor discuta și analiza testele împreună cu profesorii. De asemenea, profesorii vor completa și o notă informativă în care își vor exprima opinia referitor la:
# claritatea formulării subiectelor/itemilor și corespunderea acestora cu cerințele programei de examen și curriculumul la disciplină;
# gradul de complexitate a subiectelor/itemilor, gradul de complexitate a testului;
# structura testului;
# aranjarea în pagină;
# claritatea imaginilor;
# spațiul rezervat pentru rezolvarea subiectelor/itemilor;
# baremul de corectare – corectitudine științifică, claritate, accesibilitate.
„Elevii vor rezolva aceste subiecte, iar profesorii vor completa o notă informativă și vor răspunde la anumite criterii pe care noi le-am solicitat de la dumnealor. Aceste informații sunt foarte valoroase și noi le colectăm de la toată țara, le prezentăm la grupurile de lucru și acestea fac o analiză foarte detaliată și, respectiv, iau în calcul toate sugestiile și recomandările, lucrând la îmbunătățirea itemilor care deja vor fi folosiți în ulterioarele testări”, a menționat Lilia Ivanov pentru #diez.
Testarea pe eșantion reprezintă un șir de teste pe care le susțin o parte dintre elevii care urmează să aibă în acest an examene. Testarea se desfășoară într-un anumit număr de instituții de învățământ, elevii fiecărei instituții implicate scriind testul la o anumită disciplină.
Materialele de examen pentru clasele primare, gimnaziale și liceale vor fi testate pe un eșantion reprezentativ organizat în perioada 20-22 februarie de Ministerul Educației și Cercetării și Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare. La testare participă 10 885 de elevi din 258 de instituții de învățământ.
