Creșterea numărului de abuzuri online, a hărțuirii cibernetice și a discriminării a devenit o preocupare stringentă în întreaga lume, determinând necesitatea unor strategii proactive pentru a crea un mediu digital mai sigur pentru femei. În ajunul Zilei Drepturilor Omului, EU NEIGHBOURS east analizează abordările practice care permit fiecărei persoane să combată aceste probleme și să promoveze o cultură a respectului și a incluziunii online.
Bătălia pentru voce: strategii concrete
„Am primit, timp de aproximativ două săptămâni la rând, sute de tweet-uri pe oră care îmi disecau înfățișarea în toate felurile, râdeau de felul în care vorbeam, râdeau de felul în care arătam”, dezvăluie Nina Jankowicz, cercetătoare în domeniul dezinformării și autoare a cărții How to Be a Woman Online: Surviving Abuse and Harassment (Cum să fii femeie online: supraviețuirea abuzului si a hărțuirii), și How to Fight Back/Cum să ripostezi.
Ea a descris natura necruțătoare a furtunii digitale pe care a îndurat-o în timpul unui discurs recent la Conferința anuală DisinfoLab 2023 a UE, împărtășind informații și strategii valoroase pentru a naviga în peisajul perfid al hărțuirii online.
Jankowicz subliniază faptul că trolii prosperă în urma implicării și recomandă un răspuns strategic: dezactivați sau blocați și mergeți mai departe. „Obiectivul este clar: să le refuzăm influența”, a spus ea. În fața abuzului online, Jankowicz le încurajează pe femei să se gândească la construirea unei rețele solide de sprijin.
Ea menționează, de asemenea, peisajul mai larg al ocupării forței de muncă, pledând pentru politici rezonabile de sprijinire a celor care se confruntă cu abuzul online. În opinia sa, angajatorii trebuie să elaboreze politici rezonabile pentru angajații care sunt supuși abuzurilor online. În plus, angajații trebuie să întrebe despre politicile de asistență atunci când negociază un nou loc de muncă.
Hărțuirea cibernetică, cyberbullying-ul, trolling-ul, flaming-ul – acești termeni sunt adesea utilizați în mod interschimbabil, unii dintre ei pierzându-și sensul în timp. PEN America, o organizație care militează pentru libertatea de exprimare, preferă termenii de „hărțuire online” sau „abuz online”, definindu-i ca fiind „o acțiune omniprezentă sau gravă care vizează o persoană sau un grup online printr-un comportament dăunător”.
În Online Harassment Field Manual (Manualul privind Hărțuirea Online), aceștia propun strategii practice de combatere a abuzurilor online dacă nu sunteți o țintă, dar ați fost martor la ele.
#1. Atunci când sunteți martor la hărțuirea online, este esențial să acordați prioritate siguranței dumneavoastră.
#2. Identificarea tipului și a amplorii abuzului este crucială.
#3. Verificarea situației cu ținta hărțuirii, oferind sprijin emoțional, ascultând fără a judeca și afirmând că ceea ce se întâmplă nu este vina lor, întărește sentimentul de solidaritate.
#4. Găsiți cea mai bună modalitate de a ajuta, oferind sprijin tangibil, cum ar fi asistență în raportarea, documentarea incidentelor sau îmbunătățirea securității digitale.
„Soluția este de a atrage atenția asupra problemei”
Drepturile omului și egalitatea de gen sunt valori fundamentale ale Uniunii Europene și se află în centrul acțiunii externe a UE. Promovarea acestor valori este una dintre misiunile cheie ale rețelei Tinerilor Ambasadori Europeni (YEA) în regiunea Parteneriatului Estic.
Tânăra Ambasadoare Europeană Saadat Aghayeva este, de asemenea, Ambasadoarea Tinerilor pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU – în special ODD5 pentru egalitatea de gen – și managera programului HeForShe (mișcarea globală pentru egalitatea de gen) pentru Azerbaidjan. Ea s-a confruntat cu hărțuirea online sistematică și a învățat cum să facă față acesteia.
„Îmi amintesc că am primit mai multe propuneri cu conotații sexuale de la bărbați fără consimțământ și i-am blocat imediat. Din nefericire, acest lucru se întâmplă atât de des fetelor și femeilor, deoarece accesul la internet creează, de asemenea, spațiu pentru ca indivizii să se implice în hărțuirea online și să nu-și asume responsabilitatea pentru acțiunile lor”, a spus ea.
Saadat Aghayeva încurajează fiecare femeie care se confruntă cu hărțuirea și bullying online să fie îndrăzneață, să își folosească vocea, să strângă dovezi și să le raporteze. „Cred că este una dintre soluțiile pentru a atrage atenția asupra problemei prin implicarea comunității din jurul nostru, beneficiind și de implicații legale!”, insistă ea.
Într-adevăr, mai mult de 50 de Tineri Ambasadori Europeni (YEA) au participat recent la un curs de formare al Consiliului Europei pentru Tinerii Ambasadori Europeni, implicându-i în combaterea discursului instigator la ură. Acest program împuternicește tinerii lideri să dezvolte narațiuni care să contracareze discriminarea, ura și rasismul, folosind limbajul drepturilor omului și acționând împotriva acestor fenomene împreună cu publicul.
„Trebuie să spun că toate cunoștințele și instrumentele, precum și unele abilități pe care le-am dobândit în timpul părții online a formării, au fost extrem de practice și utile pentru mine”, a declarat Nataliia Balitska, facilitatoare de mentorat pentru YEAs în Ucraina, subliniind impactul tangibil al programului asupra activității sale de zi cu zi.
Unul dintre cele mai importante lucruri pe care le-a reținut a fost ideea de a crea contra-narațiuni bazate pe discursul privind drepturile omului. În timp ce Nataliia Balitska anticipează cu nerăbdare faza offline a formării de la Budapesta, impactul segmentului online este deja evident. A aprofundat activitatea Consiliului Europei în materie de combatere a discriminării, a dobândit o înțelegere mai profundă a Declarației Universale a Drepturilor Omului și a contribuit în mod activ la opiniile sale privind respectarea drepturilor în Ucraina.
Provocări pentru femeile din jurnalism
Centrul Internațional pentru Jurnaliști (ICFJ) a întreprins un studiu global cuprins în cartea The Chilling: A Global Study of Online Violence Against Women Journalists/ Un studiu global al violenței online împotriva femeilor jurnaliste.
Jurnalistele care au participat la cercetare au împărtășit experiențe cutremurătoare de violență online, de la amenințări de agresiune sexuală și violență fizică până la limbaj abuziv, mesaje private de hărțuire, amenințări de afectare a reputației profesionale sau personale, atacuri de securitate digitală, denaturare prin imagini manipulate și amenințări financiare.
Natura multi-fațetată a acestor atacuri reflectă un model îngrijorător care vizează atingerea mai multor obiective. Printre acestea se numără: înjosirile și umilirea, deoarece violența online urmărește să le înjosească, să le umilească și să le facă de rușine pe femeile jurnaliste, subminându-le încrederea și sentimentul de autoapreciere. „Scopul final este de a induce frica, tăcerea și retragerea, descurajând femeile jurnaliste să participe activ la dezbaterea publică și să relateze despre probleme critice”, consideră autorii cărții.
Provocarea agravantă provine din intersecția violenței online cu rețelele de conspirație, dezinformarea și extremismul politic din epoca pandemiei. Pe măsură ce aceste elemente se contopesc online, riscurile cu care se confruntă femeile se intensifică și se extind.
Studiul a coincis cu primele zile ale războiului din Ucraina, dezvăluind rolul amenințător al violenței online ca armă de război.
Înțelegerea termenilor și a mecanismului de protecție
Declarația Universală a Drepturilor Omului (DUDO) subliniază egalitatea, afirmând: „Toate ființele umane se nasc libere și egale în demnitate și în drepturi” (articolul 1). Articolul 2 prevede dreptul de a nu fi discriminat, punând accentul pe egalitatea în drepturi fără deosebire.
În prefața sa la Planul de Acțiune al UE privind Drepturile Omului și Democrația (2020-2024), Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, subliniază importanța acțiunii colective: „Apărarea drepturilor omului și a principiilor democratice este un exercițiu colectiv, nu un efort unilateral. Nicio țară, oricât de puternică și influentă nu ar fi, nu poate egala credibilitatea comunității internaționale care acționează prin intermediul instituțiilor sale”.
El subliniază, de asemenea, provocările noilor tehnologii, avertizând că „viteza cu care tehnologiile de supraveghere și de inteligență artificială proliferează în rândul celor mai mari violatori ai drepturilor omului din lume este uluitoare”.
În acest context, Convenția Consiliului Europei privind Criminalitatea Informatică, cunoscută sub numele de Convenția de la Budapesta, reprezintă o etapă importantă în eforturile internaționale de combatere a infracțiunilor comise prin intermediul internetului și al altor rețele informatice.
Gravitatea abuzului online este vizibilă, deoarece chiar și un singur incident, cum ar fi o amenințare cu moartea sau divulgarea de informații personale, poate avea consecințe profunde. În plus, un flux continuu de incidente sau un atac coordonat constituie o amenințare semnificativă.
Termeni precum intoleranță, discriminare, stereotipuri și prejudecăți conturează o poveste complexă care influențează societățile noastre. Înțelegerea acestor termeni este crucială pentru promovarea unor comunități incluzive și pentru combaterea problemelor omniprezente care decurg din acestea.
Ziua Drepturilor Omului ne reamintește că respectarea principiilor demnității și egalității se aplică nu numai în lumea fizică, ci și în cea digitală, unde impactul discriminării și al hărțuirii cibernetice poate fi profund.
Autoare: Olga Konsevici
