Prezența tinerilor la vot este un subiect actual la orice scrutin electoral. Așa cum alegerile locale generale s-au încheiat, iar datele privind prezența la vot sunt publice, am decis să analizăm un pic mai detaliat acest subiect. În acest articol vom compara prezența tinerilor la vot de la acest scrutin electoral și de la cele din anii: 2019 (parlamentare, locale), 2020 (prezidențiale) și 2021 (parlamentare). Această analiză comparativă ne va ajuta să înțelegem dacă numărul tinerilor care votează tinde să crească sau să scadă de la un scrutin la altul și la care dintre aceste alegeri preferă tinerii să participe mai activ.
Înainte de a începe analiza, este important să subliniem câteva momente care ar putea distorsiona imaginea generală a participării tinerilor la vot.
Conform legislației din Republica Moldova, tineri se consideră persoanele care au o vârstă de la 14 până la 35 de ani. În acest an, Comisia Electorală Centrală pentru prima dată a făcut o divizare diferită în raportul de prezentare a prezenței la vot pe vârste în care a inclus persoanele de la 26 de ani până la 35 de ani într-un segment aparte. Până acum, această categorie includea persoanele de la 26 de ani până la 40 de ani. Respectiv, avem următoarele concluzii:
#1. Nu putem face o comparație cu scrutinele precedente a prezenței la vot a tinerilor cu vârsta cuprinsă între 26 și 35 de ani. Putem să prezentăm aceste date doar pentru alegerile din acest an.
#2. Atunci când se operează cu sintagma „tineri” în cadrul scrutinelor electorale, în majoritatea cazurilor se face referință doar la categoria de vârstă 18-25 de ani. Anume pe această categorie de vârstă va fi concentrată analiza noastră.
Un alt moment important este modul în care se interpretează datele prezenței la vot. E de menționat că în acest an, erori de interpretare au fost mult mai puține. Acest lucru s-ar putea datora modului mai explicit de prezentare a datelor de către CEC. Explicăm: atunci când este prezentată rata participării la vot, figurează două numere:
#1. procentul de tineri care au participat la vot din numărul total de persoane cu drept de vot (9,71 %, vezi în captura de ecran de mai jos);
#2. procentul de tineri care au participat la vot din numărul total de tineri cu drept de vot (26,03 %, vezi în captura de ecran de mai jos).
Primul număr mereu va fi mai mic, pentru că numărul de tineri în Republica Moldova este mult mai mic decât al altor categorii de vârstă și este foarte important ca aceste numere să nu fie încurcate. Dacă vrem să vedem câți tineri au participat la vot, atunci trebuie să ne concentrăm pe procentul de la punctul 2.
Așadar, acum că am clarificat aceste aspecte, putem trece la analiza datelor.
Alegeri locale generale 2023
Potrivit datelor publicate de Comisia Electorală Centrală (CEC), în primul tur al alegerilor locale generale din acest an au participat 69 854 de tineri cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani. În total, în această categorie de vârstă au fost înregistrate 268 295 de persoane cu drept de vot, ceea ce a însemnat că 26,03 % s-au prezentat la urne în data de 5 noiembrie.
În turul II al alegerilor generale locale din acest an au fost înregistrați 83 657 de alegători cu vârstele cuprinse între 18 și 25 de ani. La urne s-au prezentat 18 529 de persoane, adică 22,15 % din numărul total. Prin urmare, vedem că interesul tinerilor față de scrutin a scăzut în cel de al doilea tur.
Dacă e să raportăm la toate categoriile de vârstă, tinerii au reprezentat 9,94 % din numărul total de alegători în cel de al doilea tur. Atenție! Acesta nu este rata lor de participare (așa cum menționam și mai sus).
Alegerile locale generale din anul 2019
La alegerile locale generale din 20 octombrie 2019, în total, în primul tur, au fost înregistrați 313 659 de alegători tineri (până la 25 de ani), însă la secțiile de votare s-au prezentat 80 924 de persoane, adică 25,8 %. Acest număr este un pic mai mic decât cel de la scrutinul din acest an.
Un moment curios este interesul tinerilor care au mers pentru prima dată la vot. Din păcate, nu avem aceste date prezentate pentru alegerile din acest, dar în anul 2019, rata de participare a tinerilor care au mers pentru prima dată la vot a fost de 37,4 %.
Alegerile prezidențiale din anul 2020
La alegerile prezidențiale din 30 noiembrie 2020, în primul tur la vot s-au prezentat 120 751 de persoane, dintre care un total de 295 629 de tineri. Acest număr reprezintă 40,8 % din total, ceea ce înseamnă că aproape jumătate dintre alegătorii segmentului respectiv au votat. Dacă e să comparăm cu scrutinul din acest an, avem o diferență de 14,77 %. Așadar, reiese că tinerii sunt mult mai interesați de alegerile prezidențiale.
În turul II, prezența tinerilor a fost și mai mare decât în primul tur. Din totalul de 295 629 de tineri, la alegeri s-au prezentat 154 167 de persoane, ceea ce reprezintă 52,2 % dintre cei incluși în listele electorale. Prin urmare, observăm că dacă în turul II al alegerilor din acest an tinerii și-au pierdut un pic interesul față de scrutin, atunci în turul II al alegerilor prezidențiale, tinerii au prezentat un interes și mai sporit.
Alegerile parlamentare din anul 2019 și 2021
La alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, dintr-un număr total de 326 422 de tineri înscriși în listele electorale, s-au prezentat 37,8 % la vot. Interesul tinerilor față de acest tip de alegeri a crescut foarte mult până la următorul scrutin. Prin urmare, la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 au participat 118 729 de tineri cu vârsta de până la 25 de ani, ceea ce înseamnă o rată de participare de 41,43 %. Observăm că este un număr foarte aproape de cel de la scrutinul prezidențial.
Dacă e să facem o concluzie, observăm că cei mai mulți tineri au fost interesați de alegerile prezidențiale din anul 2020, în special activitatea lor a sporit în turul II (52,2 %). Pe locul 2 se află interesul față de alegerile parlamentare (41,43 %), iar cel mai puțin tinerii sunt interesați de alegerile locale (22,15 % în turul II). Deși s-a înregistrat o creștere la participarea tinerilor în anul curent față de scrutinul local din anul 2019, această creștere este una nesemnificativă. Un motiv care sporește numărul participării tinerilor la vot în scrutinele prezidențiale și parlamentare ar putea fi posibilitatea participării tinerilor din diasporă și interesul lor față de alegeri, lucru care este imposibil în cadrul scrutinelor locale. Un alt motiv care ar putea explica prezența mai joasă a tinerilor la alegerile locale este neînțelegerea de către tineri a impactului pe care îl au autoritățile publice locale în luarea deciziilor pentru societate.
Acest articol a fost elaborat în cadrul proiectului „Consolidarea democrației în Moldova prin alegeri incluzive și transparente”, implementat de PNUD Moldova cu sprijinul financiar al Ambasadei Marii Britanii la Chișinău, acordat prin intermediul Fondului pentru Buna Guvernare.
