Fiecare dintre noi, măcar odată, foarte probabil s-a gândit: „Cum ar fi dacă aș deveni primar(ă) sau președinte (președintă)?”. O altă întrebare, mai puțin retorică, care cu siguranță ar putea stârni interesul multor tineri cu aspirații politice este: „Există oare restricții legale de vârstă atunci când vrei să devii deputat(ă)?”.
Astăzi vă vom spune de la ce vârstă puteți fi ales sau aleasă în funcțiile de conducere, atât la nivel local, cât și național.
Președinte (președintă)
Pentru a fi deveni președinte (președintă), este necesar să aveți cel puțin 40 de ani. Totodată, potrivit articolului 78, alineatul (2) din Constituția Republicii Moldova, candidatul (candidata) la funcția de președinte (președintă) trebuie să fi locuit sau să locuiască permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puțin de 10 ani și să posede limba română.
Deputat(ă)
Deputat(ă) în Parlamentul Republicii Moldova puteți deveni de la 18 ani. Pe lângă majorat, candidatul sau candidata trebuie să mai dețină și cetățenia Republicii Moldova, să nu fie militar(ă) cu serviciul în termen sau să nu fie condamnat(ă) la închisoare prin hotărâre judecătorească definitivă.
Primar(ă)
În acest an, după modificarea Codului electoral, în premieră pentru țara noastră la funcția de primar(ă) poți candida de la vârsta de 23 de ani. În anii precedenți era necesar să ai vârsta de 25 de ani.
Consilier(ă)
În consiliile locale au dreptul de a fi aleși cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 18 ani și care nu au restricții de a exercita dreptul de a alege și de a fi ales.
Ministru (ministră)
Legea nu prevede un criteriu de vârstă pentru potențialii membri ai Guvernului Republicii Moldova. Totuși, potrivit Legii Nr. 136 cu privire la Guvern, un ministru este obligat să aibă studii superioare, astfel, în funcție de aptitudinile sale și încrederea deputaților care îi vor oferi votul, teoretic, acesta ar putea deveni ministru oricând după ce își încheie studiile.
Prieteni, echipa diez și-a luat angajamentul public, șase ani în urmă, să feminizeze orice funcție atunci când este atribuită unei femei, chiar dacă termenul respectiv nu este oficial adoptat de dicționare, încă. Este firesc că unele funcții, practicate doar de bărbați în trecut, au rămas să fie folosite doar la masculin până în prezent, asta nu înseamnă, însă, că noi, împreună, nu putem fi parte a unei schimbări în societate și nu putem împreună să folosim termeni adaptați, recomandați de specialiști, atât de lingviști cât și de cei care promovează politici de egalitate de gen. Mulțumim!
