În era internetului, care șterge chipurile și ascunde numele utilizatorilor, violența digitală ia amploare. Un studiu național, realizat anul acesta cu privire la combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice pe dimensiune digitală, constată că progresul tehnic, de rând cu beneficiile incontestabile, aduce și unele dezavantaje, constituind un factor important de răspândire și facilitare a violenței de gen. „Era digitală a răspândit abuzul sexist pe rețelele sociale, manifestat inclusiv în postări de materiale intime neconsimțite, comentarii negative, atacuri la demnitatea femeilor, diverse forme de violență care trebuie combătută”.
Subiectul a fost discutat și în cadrul Conferinței internaționale pentru prevenirea și combaterea violenței față de femei și fete și violenței domestice, care a avut loc în perioada 25-26 octombrie.
„Internetul a sculptat generația mea”
„Am ajuns în momentul în care petrecem mai mult timp în mediul online, decât offline, iar deciziile pe care le luăm și felul în care ne simțim este influențat de ceea ce vedem și auzim pe internet. Iar în ultima perioadă, observăm cum mediul online devine locul unde violența împotriva femeilor crește”, a declarat Diana Guja, editorialistă la Agora.md. Ea a deschis panelul de discuții despre abuzuri în mediul online, comentarii sexiste, pornografie infantilă și nu numai – tot mai răspândite în ultimii ani.
„Internetul a sculptat generația din care eu fac parte și a construit anumite norme cu care alegem să trăim… Rețelele de socializare, în special Tik Tok-ul, romantizează comportamentul toxic, iar influencerii nu aleg să-și folosească puterea, să educe comunitățile”, constată Oana Guțan, elevă, activistă civică și mentoră pe subiecte feministe din Moldova. Tânăra susține că reclamele sexiste și conținutul care promovează idoli toxici ajungi în mediul ei, deși promovează feminismul, respectul și egalitatea de gen. „Indiferent cât de mult aș încuraja feminismul și aș urmări pagini feministe, oricum continui să văd publicitate sexistă și care sexualizează femeia”, spune cu tristețe eleva.
Capcana abuzatorului digital
Iar pentru ca, în special, adolescenții să nu ajungă în capcana „abuzatorului” digital, Victor Furtună, procuror șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, susține că este nevoie de educație a societății, ca fiecare persoană să înțeleagă cât de riscant este să se lase ademenite sau provocate în unele acțiuni care ar putea să le afecteze viața. Mai mult, specialistul a subliniat importanța înăspririi pedepselor pentru cei care se fac vinovați de violență digitală, inclusiv. Victimele acestei forme de violență sau martorii unor astfel de acțiuni trebuie să sune la 112 sau la Linia Fierbinte lansată de cei de la centrul internațional „La Strada”.
Totodată, cei prezenți la panelul de discuții au prezentat ca o soluție bună ca Ministerul Educației să elaboreze programe pentru a încuraja educația media și educația sexuală, unde elevii/elevele să învețe inclusiv despre consimțământ.
„Cazurile mediatizate reprezintă doar vârful aisbergului”
Elena Botezatu, directoarea Centrului Internațional „La Strada”, prezentă și ea la panelul de discuții a menționat că violența digitală e o nouă eră a violenței față de femei și fete. Datele statistice înregistrate la nivel național indică despre sporirea cazurilor de diferite forme de violență. Iar cazurile mediatizate reprezintă doar vârful aisbergului, ceea ce ajunge în vizorul publicului larg și a specialiștilor.
Potrivit specialistei, datele statistice arată că în ultimele 12 luni, fiecare al 5-lea copil din Republica Moldova a trăit o experiență neplăcută în mediul online, fiecare al zecelea a primit diferite propuneri cu caracter sexual în online, au fost solicitați să expedieze imagini cu sine în ipostaze sexuale sau au fost amenințați în distribuirea video-urilor intime cu sine. „Cel mai frecvent, adolescentele raportează cazuri în care fotografiile sau video-urile în care apar în ipostaze intime sau sexuale sunt distribuite pe rețele sociale, publicate pe site-uri ori distribuite altor persoane de către partener sau fostul partener. Observăm că schimbul de fotografii intime reprezintă o nouă formă de flirt în era digitală. Doar că aceste acțiuni le pot expune la riscuri”, a menționat directoarea centrului „La Strada”, organizație neguvernamentală care asigură și promovează protecția drepturilor victimelor violenței.
„Problema este amplă. Telefonul de încredere pentru femei și fete arată că nu mai există delimitare, violența online este o continuare a violenței. Iar internetul multiplică stereotipurile din societate. Adică, internetul nu arată altceva decât ceea ce se întâmplă în societatea noastră și face asta mult mai vizibil. Iar sarcina noastră de bază este să raportăm conținuturile nepotrivite, dar și să sprijinim măcar și prin comentarii victimele acestei forme de violențe, pentru a le combate”, a subliniat Elena Botezatu.
Legi în afara online-ului
Deși în urmă cu doi ani, Republica Moldova a ratificat Convenția de la Istanbul, țara noastră încă nu are un cadru legal aliniat standardelor internaționale pe dimensiunea digitală.
Articolul 201/1 a Codului Penal cu privire la violența în familie nu include și componența online, în sensul în care nu prevede expres că acțiunile de izolare, intimidare a victimei pot fi realizate și cu utilizarea tehnologiilor informaționale și de comunicare.
La fel, acțiunile de persecutare a victimei pe online, prin urmărirea ei pe toate rețelele disponibile, nu sunt prevăzute ca infracțiune. Iar acest lucru a fost menționat de către toți participanții panelului de discuții în cadrul Conferinței internaționale pentru prevenirea și combaterea violenței față de femei și fete și violenței domestice.
Iar în timp ce autoritățile urmează să lucreze la legi mai dure împotriva abuzatorilor și agresorilor, „Consiliul Europei implementează proiecte pentru a crește nivelul de alfabetizare și de conștientizare a violenței digitale împotriva femeilor”, a subliniat Elena Moisei, ofițeră superioară de Proiect „Divizia Egalitate de Gen” elaborat de Consiliul Europei.
Conferința Internațională pentru prevenirea și combaterea violenței față de femei și fete și violenței domestice este organizată de Coaliția Națională „Viața fără violență”, pentru al treilea an consecutiv.
Ediția din acest an a fost organizată cu suportul organizațiilor membre ale Coaliției ( AO Artemida, AO „Fiecare contribuie pentru schimbare”, AO „Institutul pentru Familie și Inițiative Sociale”, AO „Casa Mărioarei”, AO „Centrul de Drept al Femeilor”, AO “Centrul de Educație Educație Nonformală”, AO „Interaction”, AO “Gender Centru”, AO „Jenskie Initsativy”, AO „Centrul Internațional „La Strada”, AO “Help”, AO “Onoarea și Dreptul Femeii Contemporane”, AO „Ophelia”); OAK Foundation, Asociația pentru Relații Comunitare, Urgent Action Funds, WAVE Network, Ministerul Federal al Afacerilor Sociale, Sănătății, Serviciilor de Îngrijire și Protecției Consumatorului din Austria și Ambasada Suediei din Republica Moldova.
