Reclame comerciale insistente, produse frumos ambalate, promoții, reduceri, zilnic ne pierdem în avalanșa tentațiilor în ceea ce privește alegerea produselor alimentare. Agitația și stresul ce caracterizează stilul de viață actual, rareori ne lasă răgaz să acordăm atenție sporită în privința a ceea ce consumăm. Cumpărăm în grabă, mâncăm în același tempou, pe ici-pe colo ne amăgim cu câte o gustare frugală, amintindu-ne, ajunși la limită, că am sărit peste mesele importante ale zilei și viața continuă, în consecință înregistrăm statistici îngrijorătoare la capitolul sănătate.
Conform temei de cercetare comune, „Etichetarea frontală durabilă: o strategie de asigurare a securității alimentare și nutriționale” autori Rodica SIMINIUC, dr. conf. univ., directoarea Școlii Doctorale a UTM și Dinu ȚURCANU, dr. în științe inginerești, prorector pentru digitalizare, în urma muncii laborioase au relevat statistici, care evidențiază situația alarmantă privind insecuritatea alimentară: după datele din anii 2021-2022, circa 783 de milioane de oameni din lume s-au confruntat cu foamea, 29,6 % din populația globală (2,4 miliarde) – au fost supuși insecurității alimentare moderate sau severe, 59 % dintre adulți din Regiunea Europeană a OMS trăiesc cu supraponderalitate (IMC ≥25 kg/m2). Se anticipă că peste 4 miliarde de oameni ar putea fi obezi până în 2035, comparativ cu peste 2,6 miliarde în 2020, ceea ce ar constitui o creștere de la 14% la 24 %. Care este cauza și cum pot fi preîntâmpinate aceste probleme?
Invitată specială în cadrul emisiunii „Telematinal”, doamna Siminiuc a oferit un interviu, care te pune pe jar să-ți revizuiește obiceiurile alimentare. Vorbind despre cauzele obezității la nivel mondial și importanța educației alimentare, despre modul în care apreciem calitatea produselor, criteriile în baza cărora le alegem, cunoștințele generale pe care ar trebui să le dețină consumatorii în ansamblu la acest capitol, Rodica Siminuc, doctoră, conferenţiară universitară, Departamentul Alimentaţie și Nutriţie ne-a ajutat să înțelegem cum să ne ferim de capcanele ambalajelor. Punând accent pe alegerea conștientă a alimentelor, investind în produse calitative, contribuim la fortificarea sănătății noastre și a stării de bine, atât de necesare pentru a ne bucura de viață și a trăi cu adevărat.
„Analizând ultimul raport al Food and Agriculture Organization (FAO), suntem într-o sindemie globală a obezității, inclusiv Moldova, unde supraponderalitatea depășește cca 18 %, aproximativ 60 % dintre persoane suferă de obezitate”, ne informează Rodica Siminiuc.
Cauzele sunt multiple și interconectate, una dintre aceste este lipsa educației alimentare, nutriționale. Securitatea alimentară a mers mult timp separat de securitatea nutrițională. Societatea, guvernanța axându-se doar pe procurarea și asigurarea de produse, însă mai puțin pe calitate, elucidează Siminiuc. Noi rămânem la tiparele alimentare care au fost elaborate prin anii 1939-1950, incluse în piramida alimentară, pe care o cunoaștem cu toții din școli, la baza căreia stau încă cerealele și produsele cerealiere, în timp ce multe țări și-au schimbat deja pozițiile piramidei, spune doamna Siminiuc. Explicând faptul că este foarte important să consumăm cereale, însă cu grijă la proporții și cantități, consumatorul este responsabil pentru alegerile conștiente pe care le face în materie de produse alimentare calitative.
Dar cum poate face corect acest lucru? Evident, consultând eticheta și având cunoștințe generale de interpretare a acestor date, precum: tipuri de hidrați de carbon, tipuri de grăsimi – sănătoase și mai puțin sănătoase, proteine. Facilitând interpretarea acestor informații, în multe țări europene este practicată etichetarea frontală, ne relatează doamna Siminiuc. Astfel, dacă suntem în grabă sau imposibilitate de a descifra scrisul minuscul, această etichetare în baza pictogramelor, ne avertizează în privința riscurilor unor maladii sau indică cantitate de proteine, glucide, valoare energetică. Mai este și varianta: acest produs este benefic pentru sănătate și marcat prin culorile verde, galben sau roșu, practic ca la semafor și opțiunea mai nouă pentru ei, uzuală pentru noi, etichetarea ecologică, care evidențiază impactul pe care-l au alimentele asupra mediului, menționează doamna doctor.
Chiar dacă am avea și noi un sistem de etichetare frontală, aceasta nu va fi o panacee pentru soluționarea problemelor de obezitate, ne avertizează dna Siminiuc. Este nevoie de intervenția guvernanței, instituțiilor, școlilor pentru educarea comunității.
Analizându-ne sincer, majoritatea dintre noi ne aflăm în rolul de victime ale capcanelor de pe ambalaje? Cum putem evada din această închisoare iluzorie? La UTM, în cadrul activităților destinate bazelor nutriției avem un șir de discipline, care presupun și educarea nutrițională. Încercăm cu studenții să abordăm aceste subiecte din punct de vedere practic, pentru că trebuie să știe ce stau în spate, să poată interpreta aceste rezultate, deoarece aceleași grăsimi, nu tot timpul sunt rele și nu mereu sunt bune, explică doamna Siminiuc.
Ne dăm seama sau nu, studiile demonstrează faptul că energia, performanța, eficiența și sănătatea noastră în ansamblu este direct proporțională cu obiceiurile legate de alimentație. În asentiment cu tema de cercetarea, care a îmbinat eforturile doamnei Siminiuc și d-lui Dinu ȚURCANU: “Etichetarea frontală durabilă: o strategie de asigurare a securității alimentare și nutriționale”, care aduce în prim-plan probleme cruciale în domeniul securității alimentare, având la bază un palmares impresionant al studiilor și experienței în domeniu, au evidențiat faptul că 9 dintre primii 15 factori de risc pentru morbiditatea globală (BCV, diabetul tip 2, accidentul vascular cerebral și 13 tipuri de cancer) reprezintă aproape 40% din mortalitatea globală. din 15 factori de risc, cu deces, cam 9 sunt datorate obezității și 13 tipuri de cancer, deci e o problemă destul de serioasă, se arată în cercetare.
Aceste date sunt grave. Adesea ne dorim sănătate, însă cât efort depune în a o îngriji? Începând de la alegerea conștientă a alimentelor și având grijă de mesele principale ale zilei, vom putea preîntâmpina dezechilibrele nutritive, cu toate consecințele lor patologice, digestive, metabolice, cardiovasculare și, nu în ultimul rand, neuropsihice, care sunt din ce în ce mai frecvente. Astfel, acest îndemn clișeizat, nu va risca să se dilueze în nepăsarea noastră față de propria sănătate atât de prețioasă, mai ales în zilele noastre.
Acest material a fost scris și redactat de echipa UTM. Informațiile prezentate în acest material nu reflectă nici într-un mod opiniile echipei #diez.