Din cauza salariilor în plic, bugetul public ratează anual 7 % din PIB al țării – aproximativ 15 miliarde de lei. Totodată, fiecare al patrulea angajat din Moldova primește salariul în plic, adică aproximativ 192 000 de persoane. Datele au fost prezentate de Centrul Analitic Independent Expert-Grup.
Conform datelor BNS, în anul 2021 numărul populației cu un loc de muncă informal constituia 192 000 de persoane, ceea ce reprezintă circa 22,8 % din populația ocupată.
Pe sectoare economice, cea mai mare parte a populației ocupate informal se regăsește în agricultură (61,2 % din total ocupare informală) și construcții (22,1 % din total ocupare informală), fiind urmate de comerț și HoReCa.
Datele studiului „Fenomenul economiei și ocupării informale în contextul pandemiei COVID-19” relevă că potrivit percepțiilor firmelor, circa o treime din companii practică „salarii în plic”, iar în medie circa 30 % din salarii rămân nedeclarate.
În perioada 2015 – 2020 pierderile fiscale generate de economia neobservată (salariile în plic) au crescut de la 8,9 miliarde de lei până la 15 miliarde de lei anual. Raportate la Produsul Intern Brut, pierderile respective au cunoscut un trend ascendent, majorându-se de la 6,1 % în 2015 până la 7,3 % în 2020.
Populația ocupată cu un loc de muncă informal după tipul unității de producție, mii persoane
Motivațiile pentru fenomenul salariilor în plic din partea angajaților:
# dorința unui venit curent mai mare;
# neîncrederea cetățenilor în contractul social;
# percepția privind calitatea serviciilor publice.
Motivațiile pentru fenomenul salariilor în plic din partea firmelor:
# persistența numerarului în tranzacții;
# percepția costurilor ridicate de conformitate;
# costuri reduse de neconformitate.
„Costurile reduse de neconformitate se datorează și faptului că Inspectoratul de Stat al Muncii nu posedă pârghii reale de a lupta cu munca informală. Instituția dată nu poate efectua controale inopinate și nu poate impune sancțiuni, aceasta fiind inclusiv în contradicție cu convențiile internaționale ale Organizației Mondiale a Muncii la care Republica Moldova este parte. Astfel, analiza dată abordează vulnerabilitățile instituționale în contracararea muncii nedeclarate și subdeclarate și ce prevede reforma inspectoratului de stat al muncii aflată în derulare”, scrie Centrul Analitic Independent Expert-Grup.
Recomandările Expert-Grup și pașii de urmat pentru a combate acest fenomen le puteți vedea în documentul de mai jos.