Parlamentul Indoneziei ar urma să adopte luna aceasta un nou cod penal care va sancționa sexul în afara căsătoriei cu o pedeapsă de până la un an de închisoare.
Potrivit proiectului, sexul în afara căsătoriei, care poate fi raportat doar de părți limitate, cum ar fi rudele apropiate, este pedepsit cu o pedeapsă de maxim un an de închisoare.
De asemenea, revizuirea legislativă ar urma să interzică insultarea președintelui sau a instituțiilor statului și exprimarea oricăror opinii contrare ideologiei statale a Indoneziei. Insultarea președintelui este o acuzație care poate fi raportată doar de președinte, prevede pedepse de maximum trei ani de închisoare.
Alte modificări care au fost făcute în codul penal al Indoneziei includ o prevedere care ar putea permite schimbarea pedepsei cu moartea în închisoare pe viață, după 10 ani de bună purtare.
Incriminarea avortului, cu excepția victimelor violului, și închisoarea pentru „magie neagră”, rămân în cod.
Noile reguli ar urma să fie aplicate atât cetățenilor indonezieni, cât și străinilor aflați în țară
Noul cod penal ar urma să fie adoptat pe 15 decembrie, a declarat pentru Reuters ministrul adjunct al justiției din Indonezia, Edward Omar Sharif Hiariej.
„Suntem mândri să avem un cod penal care este în conformitate cu valorile indoneziene”, a declarat el pentru Reuters într-un interviu.
Codul, dacă va fi adoptat, ar urma să fie aplicat atât cetățenilor indonezieni, cât și străinilor, iar companiile de afaceri își exprimă îngrijorarea cu privire la daunele pe care le-ar putea avea regulile asupra imaginii Indoneziei ca destinație turistică și asupra potențialelor investiții externe în țară.
La doar câteva săptămâni după ce Indonezia a prezidat o reuniune de succes a Grupului celor Douăzeci (G20), care i-a demonstrat poziția înaltă pe scena globală, reprezentanții sectorului de afaceri spun că proiectul transmite un mesaj greșit despre țara cu cea mai mare economie din Asia de Sud-Est.
„Pentru sectorul de afaceri, punerea în aplicare a acestei legi va crea incertitudine juridică și va determina investitorii să-și reconsidere investițiile în Indonezia”, a declarat Shinta Widjaja Sukamdani, vicepreședinta Asociației Angajatorilor din Indonezia (APINDO).
Clauzele legate de moralitate, a adăugat ea, „ar face mai mult rău decât bine”, în special pentru afacerile angajate în sectoarele turismului și ospitalității.
Modificările aduse codului ar reprezenta „un mare regres pentru democrația indoneziană”, a spus Andreas Harsono de la Human Rights Watch.
Un proiect similar care urma să fie adoptat în 2019 a stârnit proteste la nivel național
Proiectul are sprijinul unor grupuri islamice din țară, unde conservatorismul este în creștere, deși opozanții susțin că acesta ar inversa reformele liberale adoptate după căderea în 1998 a liderului autoritar Suharto.
Ministrul adjunct al justiției a respins criticile aduse proiectului, declarând că versiunea finală a proiectului va asigura că legile regionale vor adera la legislația națională, iar noul cod nu va amenința libertățile democratice.
Anterior, un proiect la acest subiect urma să fie adoptat în 2019, dar a stârnit proteste la nivel național. Zeci de mii de oameni au manifestat la acea vreme împotriva mai multor legi, în special a celor care veneau să reglementeze moralitatea și libertatea de exprimare.
O versiune revizuită a codului penal a fost discutată de când Indonezia și-a declarat independența față de olandezi în 1945.
