Studiile universitare sunt o provocare, o testare a forțelor proprii și o maturizare conturată de experiențe frumoase. Antonina Macari este o tânără din Moldova care drept destinație pentru studiile de licență a ales Regatul Țărilor de Jos. Tânăra, în prezent, este la etapa incipientă de cunoaștere a culturii neerlandeze și cu mare drag a decis să își împărtășească experiențele cu noi, condimentându-le cu asocieri directe cu Republica Moldova. Antonina ne spune despre viața din Țările de Jos, despre sistemul educațional din Rotterdam și despre practicile care ar putea fi implementate acasă.
Antonina este studentă în anul I la Erasmus University Rotterdam, la Facultatea de Business Internațional și Economie, iar alegerea ei nu a fost deloc întâmplătoare. „Am ales să studiez peste hotare, căci am vrut să cunosc culturi noi, să îmi îmbunătățesc engleza, să am parte de o experiență internațională. Știind că Regatul Țărilor de Jos este foarte dezvoltat la capitolul studii, am decis să depun dosarul anume aici. De asemenea, mi-am dorit mult să trăiesc într-o metropolă, evident la pachet cu un program interesant de licență.”
„Nota 10 este un vis”
Antonina este acum în al treilea bloc de studii, dintre cele cinci blocuri pe care le are la facultate timp de un an. În cadrul blocurilor, are prelegeri și seminare sau laboratoare. „Suntem peste 700 de studenți în grupă, respectiv, din motiv că profesorul nu are suficient timp pentru fiecare, suntem repartizați în grupuri mici de câte 20 și facem ore practice cu studenții și studentele din anul II care anul precedent au avut minimum nota 7,5 la acest curs. Sistemul neerlandez de notare este de la 0 la 10, dar nota 10 este un vis, foarte rar se oferă. Timp de un an, avem dreptul la trei restanțe. Dacă avem mai multe, suntem exmatriculați fără dreptul de a depune actele la această universitate pentru o perioadă de trei ani. Prin urmare, așa se face selecția la universitățile neerlandeze, sunt acceptați majoritatea, dar rămân doar cei mai buni. Pentru mine începutul a fost foarte dificil, am plâns mult, dar mă bucur enorm că am reușit să depășesc aceste momente. Abia acum îmi este un pic mai ușor.”
Tânăra menționează că studiile online, în prezent, sunt un avantaj. „Poți să pui pe pauză videoclipul, să scrii ce a zis profesorul, să cauți informații de completare și, într-un final, să ai un conspect complex.”
Antonina a reușit să se împrietenească cu câțiva colegi și cu câteva colege de curs, respectiv unul dintre scopurile sale, cel de a cunoaște mai multe culturi, a fost atins cu succes. „Experiența cea mai faină e atunci când ne întâlnim toți împreună, prieteni și prietene din diferite colțuri ale lumii. Venim fiecare cu convingerile noastre, cu cultura noastră și e minunat. Îmi place mult când împreună facem petreceri cu mâncare tradițională, cu jocuri specifice, cu muzică diferită. Pe noi ne unește prietenia.”
Bicicletele, tramvaiul și impozitele mari pentru automobile
Rotterdam este un oraș foarte mare. Deși Antonina știa acest lucru înainte de plecare, realitatea a întrecut așteptările pe care le avea. Cel mai mult, tânăra a fost impresionată de nivelul de tehnologizare și de infrastructura orașului. „M-a impresionat faptul că aici totul e tehnologizat. Persoanele achită cu cardul în transportul public și unul dintre țelurile mele era să învăț și eu să o fac. Un alt șoc au fost bicicletele. Sunt mii. La universitate și nu doar sunt parcări supraetajate pentru mii de biciclete. Mi-am luat și eu una, dar într-o lună am returnat-o. Admir neerlandezii, ei într-adevăr, indiferent de condițiile meteo, merg pe biciclete. Eu am renunțat, nu sunt suficient de călită pentru acest mijloc de transport.
Neerlandezii pun un mare accent și pe ecologie. Eu mă așteptam să văd ambuteiaje de automobile, dar restricțiile impuse și impozitele pentru un vehicul sunt structurate în modul în care mașina să fie un adevărat lux. Plata lunară pentru o mașină ar ieși în jur de 500-700 de euro, iar parcările sunt foarte costisitoare. Prin urmare, e un plus pentru ecologie, oamenii optează pentru modalități de deplasare prietenoase mediului. Totodată, autoritățile au investit în transportul public. Aici, tramvaiele, trenurile au orare bine puse la punct, sunt moderne, cu prețuri accesibile, dar, totuși, ei preferă bicicleta.”
Balanța dintre muncă și odihnă
După o jumătate de an în Regatul Țărilor de Jos, Antonina este ferm convinsă că moldovenii ar trebui să deprindă mai multe obișnuințe specifice neerlandezilor.
# Sportul este viață. Aici activitatea este pusă în prim-plan, mereu trebuie să fii în mișcare. Neerlandezii practică sala și, așa cum am mai zis, merg foarte mult pe bicicletă.
# Statul susține persoanele. Aici mă refer la aspectele economice și sociale; ai senzația că indiferent de situație vei fi susținut, încurajat, ajutat.
# Odihna. Oamenii știu să-și aprecieze timpul personal, știu să lucreze bine și să se odihnească în zilele libere. Sâmbătă și duminică sunt zile de odihnă în care nu se face curat, nu se stropesc legumele din grădină, nu se merge în câmp. Sunt zile în care ei pur și simplu se odihnesc. Cred că trebuie să învățăm ceva din asta. O viață liniștită nu înseamnă neapărat muncă zi de zi, înseamnă inclusiv grijă față de starea psihologică.
„Fiecare greșeală trebuie apreciată”
Totodată, am discutat cu Antonina despre mediul în care ea, în calitate de specialistă, ar vrea să lucreze. Am orientat convorbirea în albia schimbărilor care ar trebui să se întâmple în Moldova, în domeniul ei profesional.
# Salariul. Poate asta sună mercantil, dar banii sunt cei care ne ajută nu doar să supraviețuim lună de lună, dar și să trăim o viață liniștită și asigurată, fără a ne limita excesiv atunci când mergem la magazin după produse alimentare sau când vrem să planificăm o vacanță de vară.
# Anturajul plăcut. Mi-ar plăcea mult să lucrez într-un oficiu curat, mobilat modern, care m-ar inspira și mi-ar transmite și o dorință de a lucra.
# Susținerea statului. Aș aprecia mult dacă inclusiv statul s-ar implica prin oferirea anumitor premii, încurajări pentru tineri și tinere, invitații de a împărtăși experiența acumulată.
# Egalitatea. Eu cred că indiferent de mediile profesionale de activitate, relația dintre angajați și angajatori trebuie să aibă loc mai mult pe orizontală. De asemenea, sunt sigură că o concurență la muncă, în termenii actuali, este neproductivă și nesănătoasă. Aș aprecia dacă aș avea un loc de muncă netensionat, un mediu liniștit, creativ, inspirațional.
# Stabilirea clară a obiectivelor. Ar fi bine ca responsabilitățile să fie discutate clar în timpul angajării, ca persoanele să știe exact ce au de făcut și pe ce să-și concentreze atenția.
# Greșelile să fie apreciate. Problema gândirii noastre este că ne biciuim pentru fiecare greșeală. Eu cred că fiecare greșeală ar trebui apreciată, deoarece, până la urmă, așa învățăm.
# Deschiderea către idei noi. Deseori, angajatorii sunt reticenți la tot ce e nou. În calitate de specialistă formată peste hotare, cunoscând realitățile și practicile funcționale în alte sisteme, aș aprecia dacă viziunile mele ar fi auzite.
Bune practici neerlandeze care ar putea fi preluate în Moldova
Nivelul de dezvoltare al Regatului Țărilor de Jos impresionează. Statul a implementat mai multe practici care, deși erau dure inițial, în timp au avut efectul scontat, iar schimbările spre bine nu s-au lăsat așteptate. Antonina este sigură că Moldova are viitor și că trebuie să se dezvolte, iar pentru asta ar trebui să facă câțiva pași similari scenariului funcțional din Țările de Jos.
Tânăra menționează preponderent despre cele mai mari lacune cu care ea s-a confruntat la Chișinău și despre practicile din Rotterdam care ar putea soluționa problemele ambuteiajelor din oraș. Studenta pledează pentru eficientizarea pistelor pentru bicicliști. „Eu am rămas impresionată de sistemul bicicletelor în Țările de Jos. Comparativ cu Rotterdam, Chișinău e un oraș mai mic, respectiv cu ușurință se poate de ajuns din punctul A în punctul B utilizând acest mijloc de transport. Pentru asta, inițial ar trebui investiții în lărgirea drumurilor, dar nu e imposibil.”
De asemenea, conform practicilor neerlandeze, Antonina sugerează autorităților să renunțe treptat la maxi-taxi care să fie înlocuite cu troleibuze/tramvaie încăpătoare, suficiente, moderne, care să meargă conform orarului. „Transportul public e o problemă la Chișinău. Prin urmare, cred că ar fi oportun să preluăm practica neerlandeză de a îmbunătăți rețeaua transportului public, de a prioritiza energia mai puțin poluantă și de a înlătura maxi-taxiurile care sunt vechi și poluante.”
O altă practică utilă ar fi stabilirea unui preț pentru parcările din oraș, bineînțeles după amenajarea unor zone specifice unde persoanele ar putea să își lase mașinile. „De asemenea, ce m-a uimit pe mine la Rotterdam a fost prețul ridicat la parcări, respectiv, din punct de vedere economic, pentru neerlandezi e mai ieftin să circule cu transportul public sau cu bicicleta. Cred că ar fi bine și la Chișinău, pentru a diminua fluxul de vehicule, să fie stabilite tarife pentru parcări.”
Antonina menționează că ar fi utilă inclusiv amenajarea centurilor de ocolire a orașelor mai mari din Moldova. „Cred că, pentru a evita ambuteiajele, ar fi o idee și o investiție bună amenajarea centurilor. Acestea ajută la ameliorarea aglomerației din oraș.”
Tânăra e abia studentă în anul I și îi este greu să se exprime în ceea ce ține de viitor. Totodată, Antonina este sigură că, după trei ani de licență, va avea nevoie de multă experiență pe care planifică să o adune în Australia și Noua Zeelandă. Antonina nu se limitează la capitolul studii, aceasta ne spune că ar vrea să studieze inclusiv câteva capitole de drept pentru a deveni o avocată a băncilor.
Interviul este realizat în cadrul campaniei Moldova Brain Gain. Prin campania Moldova Brain Gain, #diez și Oficiul Ambasadei Regatului Țărilor de Jos la Chișinău își doresc să reconecteze studenții și studentele care-și fac studiile în universitățile neerlandeze cu potențialul și oportunitățile de acasă, încurajându-i astfel să revină după studii pentru a implementa bunele practici învățate peste hotare contribuind astfel la schimbări pozitive acasă.
N.B.: începând cu anul 2020, țara pe care obișnuiam să o numim Olanda și-a schimbat oficial numele pentru toate limbile. Denumirea oficială în limba română este Regatul Țărilor de Jos, iar Olanda reprezintă doar una dintre cele 12 provincii ale regatului. Limba oficială în Țările de Jos se numește neerlandeză, la fel și populația băștinașă.
