După cercetările arheologice ale cetății Soroca și expertiza arhitecților, specialiștii au venit cu mai multe propuneri în privința continuării restaurării cetății Soroca. Acestea sunt la etapa de studiere la Ministerul Culturii, după care varianta aprobată urmează a fi trimisă beneficiarului – Consiliului Raional Soroca.
Astfel arheologii conf. dr. Sergiu Musteață, conf. dr. Ion Tentiuc și dr. Ion Ursu, după cercetările din toamnă vin cu o serie de recomandări pe care le puteți găsi aici.
Potrivit Observatorul de Nord, pentru etapa a doua de restaurare a Cetății Soroca se propun următoarele lucrări, menționând că soluțiile propuse poartă caracter de recomandare, conțin mai multe variante cu argumentările respective și pot fi selectate în funcție de priorități, necesități și posibilități financiare:
# consolidarea, restaurarea și conservarea elementelor de zidărie a curtinilor și bastioanelor rotunde, precum și a construcțiilor din incintă (partea stângă);
# demantelarea, după caz, a tuturor adaosurilor neadecvate în cadrul restaurărilor precedente și restabilirea imaginii originale, în baza descoperirilor arheologice și a cercetărilor științifice;
# reconstituirea galeriei pandante de la nivelul intermediar și superior (drumul strajei) de intrare în turnuri din exterior, inclusiv a galeriei-balcon de intrare în paraclisul Cetății prin ușa centrală în arc ogiv, gotic al turnului rectangular (Turnul porții) și a galeriei de la drumul strajei, în baza mărturiilor fizice păstrate și a celor istorice de arhivă, precum și analogiile de epocă acoperite cu aceeași învelitoare și structură, ca și turnurile cetății, cu o scară din lemn exterioară de acces la toate nivelurile cu platformă și mecanism de ridicare a tunurilor, munițiilor (scripete) amplasată între turnurile 1 si 2 care ar servi și în calitate de a doua cale de evacuare pentru vizitatorii cetății de la fiecare nivel;
# varianta alternativă: Scara exterioară de lemn cu platformă și scripete de ridicare a tunurilor și munițiilor, ar putea fi înlocuită provizoriu cu o scară tehnica de acces la toate nivelurile construită din metal în Turnul 1, asemănătoare celei existente din Turnul 4 doar că fără betoane și afectări de ziduri existente, cu galeria de la drumul strajei acoperită, sau lăsată temporar în varianta actuală. În acest caz, însă vor rămâne vulnerabile împotriva acțiunilor atmosferice curtinele Cetății, care vor trebui tratate suplimentar și permanent cu soluții de protecție hidrofugă;
# reconstituirea podului mobil din lemn la intrare în Cetate și a hersei (imitație în poziție ridicată), și a mecanismului de ridicare (nefuncțional, mai mult ca exponate de muzeu), ca mărturie și dovadă a existenței lor în istoria Cetății și punerea în valoare a gropilor de lup descoperite recent, precum și a spațiului subteran din Turnul 1, eliberat de pământ în urma săpăturilor arheologice. Aceste „gropi” pot fi acoperite cu niște construcții din sticlă tip „triplex” sau niște grilaje cu posibilitatea de acces pentru întreținere și iluminare;
# varianta de amenajare a intrării pe un val de pământ pavat cu pietre de caldarâm de epocă În scopul unei bune funcționări a muzeului, se propune elaborarea unui set de măsuri cu caracter social menit să asigure securitatea și accesibilitatea vizitatorilor în toate încăperile Cetății, precum și unele cu caracter ingineresc după cum urmează:
# montarea în partea stângă a turnului central a unui lift panoramic modern pentru accesul la toate nivelurile a cetățenilor în vârstă și persoanelor cu mobilitate limitată;
# construirea și amenajarea unei galerii – punți cu scara de acces în construcții ușor demontabile, cu caracter provizoriu. care ar servi în calitate de a doua cale de evacuare și comunicare între ieșirea din lift, intrarea în Turnuri 1 și terasa băștilor de la primul nivel;
# construirea unei scări cu rampă de acces în Cetate pentru PML, care ar servi și drept „pilon” al podului mobil din lemn;
# construirea unui sistem de canalizare pluvială, ascuns, din materiale moderne, menit sa preia funcția celui descoperit în zidurile Cetății, deteriorat în urma „consolidării” Turnului central în prima fază de restaurare;
# montarea unui sistem de alarmă antiincendiar și antifurt, conform cerințelor de funcționare a unui muzeu.
Proiectul „Ștefan cel Mare – istorie comună, patrimoniu comun, Soroca-Vaslui” este finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Operațional Comun România/Republica Moldova. Bugetul total al proiectului constituie 1 664 118.4 de euro, dintre care 90 % grant din partea Uniunii Europene și 10 % cofinanțare. Pentru Cetatea Soroca sunt alocați peste un milion euro. Fosta conducere a Consiliului Raional Soroca a aplicat cu acest proiect, avându-i ca parteneri de peste Prut, Consiliul Judeţean Vaslui și Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” din municipiul Vaslui.
