Moldovenii consideră că nivelul corupției din țara noastră rămâne înalt, potrivit unui studiu realizat de PNUD. Deși intoleranța față de plățile neformale a crescut în cazul agenților economici, populația și businessul continuă să manifeste reticență față de raportarea actelor de corupție cu care se confruntă în interacțiunea cu autoritățile publice. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale Studiului de evaluare a impactului Strategiei Naționale de Integritate și Anticorupție – Moldova 2017-2020 (SNIA). Cercetarea a fost elaborată de Centrul de Analize și Investigații Sociologice, Politologice și Psihologice CIVIS, la cererea Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).
Autorii studiului au evaluat percepția persoanelor fizice (coloana din stânga) și percepția persoanelor juridice/oameni de afaceri (coloana din dreapta) în raport cu instituțiile statului.
Răspunsurile la întrebarea „Care dintre instituțiile prezentate mai jos sunt cele mai corupte” arată că, în cazul populației acestea sunt parlamentul și poliția, urmate de instituțiile medicale, guvern, instanțe de judecată, Serviciul Vamal, Procuratura Generală și cea teritorială, partidele politice, președinția și instituțiile de învățământ.
În cazul agenților economici, cele mai corupte sunt instanțele de judecată, Procuratura Generală și teritorială, poliția, Serviciul Vamal, instituțiile medicale, guvernul, partidele politice, procuratura anticorupție, CNA, Poliția de Frontieră și Agenția Servicii Publice.
În ceea ce privește percepția corupției, ponderea respondenților care consideră că fenomenul corupției nu este o problemă în Moldova a scăzut de la 5 % la 4 % față de studiul inițial efectuat în anul 2017, în special în cazul agenților economici – de la 6 % la 3 %. De asemenea, a scăzut și numărul respondenților care afirmă că au plătit mită în formă de bani în decursul ultimului an de la 7,5 % la 6 %, a celor care au plătit mită în formă de bunuri – de la 4,6 % la 3,1 %. Frecvența medie a mitei, la fel, a scăzut de la 4,9 cazuri în medie pe an la 3,7 cazuri.
Totodată, principalele cauze ale corupției în Moldova o reprezintă salariile mici din sectorul public și mentalitatea de a oferi sau primi plăți neoficiale, însă a crescut importanța altor factori, precum nesancționarea persoanelor corupte sau aplicarea pedepselor disproporționale cu actele de corupție, neprotejarea denunțătorilor actelor de corupție și neconfiscarea averilor din corupție.
Ponderea respondenților care susțin că nivelul corupției în țara noastră s-a redus a scăzut de la 25 % la 19 %, în special în cazul autorităților publice. În schimb, ponderea respondenților care consideră inacceptabilă orice situație de corupție a crescut de la 53 % la 57 %, în special în cazul persoanelor juridice.
Studiul a fost realizat în baza a trei sondaje naționale în rândul populației generale pe un eșantion de 1 109 respondenți, 504 agenți economici activi și 607 agenți publici din cadrul administrației publice centrale și locale. Sondajele au fost efectuate în 283 de localități urbane și rurale selectate aleatoriu la nivel național.
Edițiile anterioare ale studiului au fost realizate în anii 2017 și 2019.
Impactul Strategiei Naționale Integritate și Anticorupție 2017-2020 a fost măsurat și monitorizat prin prisma a 14 indicatori generali și 106 indicatori specifici. Rezultatele constată o îmbunătățire față de situația din studiul de referință realizat în anul 2017 la nivel de nouă indicatori, o înrăutățire la nivel de patru indicatori și stagnare la un indicator.
