Asociația Promo-LEX a venit cu raportul numărul 2 privind misiunea de observare a alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021. În cadrul conferinței, Nicolae Panfil, reprezentantul asociației, a declarat că dacă peste hotare vor fi deschise 150 de secții de votare (numărul aproximativ estimat) atunci cele mai multe vor fi amplasate în Italia (28), urmată de Federația Rusă cu (21), Germania (13), Marea Britanie (11), Franța (9) și România (9).
De asemenea, având drept bază de calcul 191 de secții de voatre propuse de Ministerul Afacerilor Externe, cele mai multe secții urmează a fi constituite în Italia (37), Federația Rusă (29), Germania (17), Marea Britanie (16), Franța (12) și România (11).
În cadrul unui comunicat de presă, Promo-LEX atrage atenția asupra creșterii numărului de înregistrări prealabile cu circa 40 000 comparativ cu alegerile prezidențiale din noiembrie 2020. Potrivit estimărilor Promo-LEX, pe perioada ultimelor două săptămâni, doar în baza indicatorului legal privind numărul de înregistrări prealabile, în cazul a cel puțin opt state s-a modificat numărul secțiilor de votare.
În prealabil s-au înregistrat puțin peste 100 000 de cetățeni.
Observatorii Promo-LEX au raportat de asemenea, cel puțin 121 de cazuri (Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor) ce pot fi calificate drept utilizare a resurselor administrative. Dintre acestea, 120 de cazuri țin de implicarea angajaților din sectorul public în activități de campanie electorală și un caz de asumare a meritelor pentru servicii efectuate din bani publici.
La fel, au fost raportate cel puțin trei cazuri ce pot fi calificate drept oferire de cadouri cu impact electoral (BECS – 2, BERU – 1), dar și un caz ce poate fi calificat drept implicare a Președintei Republicii Moldova în campania de susținere a unui concurent electoral (PAS).
Cazuri de incitare la ură și discriminare
În baza informațiilor raportate de către monitori, în perioada 11-24 mai 2021, au fost identificate cel puțin 23 de cazuri de discurs de ură și instigare la discriminare în spațiul public, în mass-media și în mediul online din Republica Moldova.
Astfel, șase concurenți electorali/politicieni au utilizat forme intolerante de exprimare: Renato Usatîi (BERU) – cinci cazuri și Vladimir Voronin (BECS), Octavian Ț(BE (PUN), Vasile Bolea (BECS) și Vladimir Odnostalco (BECS) – câte un caz.
Din cele 23 de cazuri de discurs de ură sau instigare la discriminare identificate, în 9 cazuri au fost vizați concurenți/potențiali concurenți/politicieni: Vladimir Voronin (BECS) – 2 cazuri, Maia Sandu (Președinte Republica Moldova) – 2 cazuri, Natalia Albot (activistă și jurnalistă înaintată pe lista PAS și care s-a retras pe data de 21 mai 2021 / 2 cazuri), Igor Dodon (BECS), Dumitru Diacov (PDM) și Vasile Bolea (BECS) – câte un caz.
Amintim că, la momentul dat, CEC a înregistrat oficial următoarele partide și blocuri electorale pentru anticipate:
# Partidul Politic Partidul Acasă Construim Europa „PACE”;
# Partidului Politic „Partidul Acțiunii Comune — Congresul Civic”;
# Blocul electoral „RENATO USATÎI”;
# Partidul Politic „Șor”;
# Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”;
# Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor;
# Partidul Mișcarea Profesioniștilor „Speranţa – Надежда”;
# Partidul Democrat din Moldova.
Pe 28 aprilie Curtea Constituțională a declarat neconstituțională introducerea stării de urgență, lucru ce a dat undă verde președintei Maia Sandu să dizolve parlamentului. Ulterior acestei decizii, Maia Sandu a anunțat că a semnat un decret de dizolvare a parlamentului și că în data de 11 iulie 2021 vor avea loc alegeri parlamentare anticipate.
