Lipsa de informare privind sancțiunile ce pot fi aplicate agresorilor familiali și prejudecățile de gen sunt un impediment în raportarea/sesizarea cazurilor de violență în familie. Deși cadrul normativ în vigoare nu mai prevede amendarea agresorilor familiali, unele femei nu sunt informate despre aceste modificări și continuă să creadă că vor fi nevoite să achite amenda din bugetul familiei. Acestea sunt principalele constatări ale studiului „Evaluarea răspunsului sistemului de justiție penală la cazurile de violență în familie, din raioanele Soroca, Criuleni, Cimișlia și Comrat”.
Studiul relevă că în ultimii ani numărul cazurilor de violență în familie sesizate și înregistrate de autorități este în creștere. În pofida acestei tendințe, numărul cauzelor penale este în scădere, iar sancțiunile blânde nu îi disciplinează pe agresori. Totodată, legislația națională în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie obligă toate categoriile de specialiști să evalueze riscurile de comitere sau repetare a cazurilor de violență în familie. Totuși, actualmente doar angajații poliției fac astfel de evaluări.
„În ultimii trei ani a scăzut numărul adresărilor victimelor în instanțele de judecată pentru a primi ordonanţă de protecţie, în schimb vedem că a crescut numărul sesizărilor la poliție și în consecință au fost eliberate mai multe ordine de restricție de urgență. O altă îngrijorare este infrastructura instanțelor de judecată, care nu oferă pază sau spații în care victima să fie în siguranță până la începerea procesului. Ele pot fi supuse intimidărilor din partea agresorilor familiali, rudelor acestora sau altor simpatizanți, atunci când așteptă în holul judecătoriei începerea ședinței sau deliberarea”, a precizat Arina Țurcan-Donțu, expertă și coautoare a evaluării.
Veceslav Antoci, șeful secție Ordine Publică, raionul Cimișlia, participant la consultări, a reiterat necesitatea unor activități de informare a populației. „În primul trimestru al anului curent, în raionul Cimișlia au fost emise 71 ordine de restricție, pe când în aceeași perioadă a anului trecut, au fost emise doar 28 de ordine. Vedem că este o creștere simțitoare a adresărilor, ceea ce înseamnă că s-a intervenit pentru prevenirea actelor de violență în familie, iar victimele au fost protejate. Recomand ca activitățile de informare, ce sunt planificate, să se focuseze pe localitățile în care avem sesizate cele mai multe cazuri de violență în familie, astfel încât să descurajăm acest tip de comportament.”
De asemenea, autoarele evaluării au constatat că majoritatea femeilor, care s-au adresat la poliție sau procuratură, cunosc că violența în familie este sancționată de lege și pot solicita măsuri de protecție. Totuși, puține știu că au dreptul să fie asistate de un avocat, inclusiv de un apărător din sistemul asistenței juridice garantate de stat și că acest serviciu este disponibil pentru supraviețuitoarele violenței indiferent de veniturile pe care le au acestea. Astfel, nivelul redus al culturii juridice și lipsa unui suport juridic, le împiedică pe femei să se adreseze în instanța de judecată.
În acest sens, studiul recomandă elaborarea și diseminarea, pentru profesioniștii din sectorul justiției, a materialelor ce vor asigura informarea victimelor despre drepturile lor și serviciile specializate, accesibile atât pentru persoanele ce posedă un nivel de instruire elementară, cât și pentru persoanele cu multiple vulnerabilități (persoane cu dizabilități mintale și psihosociale, dizabilități senzoriale, analfabete).
Recomandările din evaluare vor fi utilizate pentru a elabora metodologia de instruire a grupurilor mixte de profesioniști din cadrul sistemului de justiție penală, ajustării practicilor de intervenție la cazurile de violență în familia și promovării unui model unic și uniform de intervenție coordonată a sistemului justiției penale în cazurile de violență în familie.
Date de context
Autorii analizei au realizat 55 de interviuri cu grupuri de profesioniști precum: judecători, polițiști de sector, ofițeri de urmărire penală, procurori, consilieri de probațiune, medici legiști și avocați care acordă asistență juridică garantată de stat.
Evaluarea a fost elaborată de Centrul de Drept al Femeilor în cadrul Proiectului „Consolidarea eficienței și accesului la justiție în Moldova”, implementat de PNUD Moldova, în parteneriat cu Invento și IRP, cu suportul financiar al Suediei.
Platformele de Dialog pentru Accesul la Justiție activează din septembrie 2020 în patru regiuni ale țării – Comrat, Soroca, Criuleni și Cimișlia. Acestea includ profesioniști care se întrunesc și pun în discuție barierele din calea accesului la justiție cu care se confruntă bărbații si femeile, în special cei dingrupurile vulnerabile și marginalizate și identifică soluții pentru aceste probleme.
Vezi și:
Moldova se află pe locul trei în Europa după numărul de decese în urma violenței
Moldova este pe primul loc în Europa la capitolul violența fizică și sexuală asupra femeilor
