Frauda bancară de 1 miliard de dolari, din 2013-2014, care a condus la lichidarea a trei bănci moldovenești, va fi resimțită încă mulți ani de către moldoveni. Astfel, Alexandrina Varzari, studentă la Copenhagen Business School, și-a scris teza de licență cu titlul „FRAUDA BANCARĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA (2012-2015). O analiză a procesului de spălare a 1 miliard de dolari din trei bănci naționale moldovenești”.
Programa de studii a tinerei a permis studenților de a-și forma o teză în care pot urmări propriile interese în aria largă a afacerilor și a politicii internaționale. În acest context, Alexandrina și-a ales să studieze mai mult despre frauda bancară, întrucât este un subiect care a afectat fiecare cetățean al Republicii Moldova și economia locală a sa, raspândindu-se pe plan internațional. „Fiind o temă actuală și dureroasă pentru țara noastră, m-am întrebat de multe ori dacă frauda bancară s-ar fi putut întâmpla dacă am fi aderat la UE împreună cu România și Bulgaria în 2007. Astfel, mi-am propus să fac o cercetare și să răspund la întrebarea mea în cadrul tezei de licență.” În cadrul acesteia, Alexandrina a folosit teorii care servesc ca niște instrumente de a înțelege cum UE încearcă să influențeze statele aderente ca acestea să devină eligibile aderării. Prin urmare, a descris schemele aplicate în frauda bancară și condițiile de aderare la UE ca să demonstreze cum aceste condiții ar fi putut elimina oricare metodă posibilă de a comite aceasta fraudă.
În ceea ce ține de conținutul tezei de licență și tema studiată, Alexandrina lămurește că, după anii 2012-2015, Republica Moldova a intrat într-o perioadă de stagnare economică din cauza fraudei bancare de 1 miliard de dolari, ceea ce reprezintă echivalentul a 12 % din PIB-ul țării. Mediul extrem de fraudulos din Moldova a permis aplicarea cu succes a schemelor frauduloase timp de trei ani, fără a fi sesizate și înghețate. „Această lucrare urmărește să descifreze schemele care au fost aplicate, precum și să argumenteze modul în care integrarea în UE ar fi scăzut corupția și, prin urmare, ar fi prevenit frauda. Chiar dacă mai mulți savanți au discutat despre frauda bancară și despre modul în care aceasta a afectat relația dintre Moldova și UE, aceștia nu abordează modul în care etapele de integrare în Uniunea Europeană ar putea reglementa treptat nivelul corupției din RM și ulterior elimina posibilele metode de comitere a fraudei bancare. Printr-o analiză comparativă a României și a Republicii Moldova, demonstrez că diferența dintre nivelul corupției și stabilitatea sistemului bancar din aceste două țări se datorează statutului de membru al UE. Mai mult, prin analiza secundară a datelor calitative și a interviurilor, concluzionez că, teoretic, argumentul meu este valabil. Pe de altă parte, bazându-ne pe exemple empirice, UE nu a reușit să aplice conceptul de condiționalitate în România. Prin urmare, este posibil ca spălarea banilor în RM să se fi putut întâmpla chiar dacă ar fi fost membru al UE”.
Mai mult decât atât, după ce a avut un interviu cu expertul economic Viorel Gîrbu, Alexandrina a dedus următorul contra argument al tezei: „Bazându-ne pe cazul României, am putea presupune că Republica Moldova ar fi putut adera la UE chiar și cu înregistrări de nivel înalt de corupție. Chiar dacă UE ar fi încercat să-și aplice strategia de monitorizare a progresului Moldovei de a combate corupția în perioada de post-aderare, constatările arată că nu s-ar fi aplicat consecințe drastice dacă Republica Moldova ar fi eșuat. Astfel, este foarte posibil ca frauda bancară să fi putut întâmpla.”
Întrucât puțini cetățeni ai Danemarcei cunosc despre existența fraudei bancare din Moldova, Alexandrina a adus la cunoștință despre aceasta în revista științifică „Economie și Sociologie” a Institutului Național de Cercetări Economice, care i-a publicat teza, iar acum o puteți citi mai jos.
Sursele de informație pentru scrierea tezei au fost interviul cu expertul economic Viorel Gîrbu, raportul Kroll, tratatul de aderare a României la UE, documente academice, reflecții teoretice despre aderarea la UE, a unor oameni de știință precum Ernst B. Haas, Hall și Grabbe.
