Probabil fiecare are sau a avut în trusa medicală de acasă un termometru ce conține 2 grame de mercur, care, pe lângă utilitatea sa în calitate de dispozitiv medical, poate deveni un adevărat pericol având consecințe grave pentru sănătatea populației, mai cu seamă a copiilor. Aceste riscuri se referă doar în cazul spargerii dispozitivului și încercarea de a elimina substanța toxică fără a cunoaște recomandările-cheie enunțate de specialiști.
Echipa #diez a cercetat acest subiect și vă prezintă o informație actualizată și vă ghidează ce acțiuni să întreprindeți în acest caz.
Este important să cunoașteți că mercurul este un metal toxic, în special atunci când intră în contact cu organismul uman, fie pe cale respiratorie sub formă de gaze, fie pe cale cutanată sau digestivă, sub formă lichidă. Mai jos vă aducem la cunoștință despre câteva manifestări periculoase ale mercurului asupra organismului uman:
— este periculos pentru om sub orice formă și în orice concentrație;
— provoacă intoxicații prin inhalarea vaporilor sau absorbție prin piele;
— afectează sistemul nervos, renal și gastrointestinal;
— trece din stare lichidă în stare gazoasă la temperatura mai mare de +18ᴼC.
Iată ce trebuie să întreprindeți în cazul spargerii unui termometru cu mercur:
# nu vă panicați;
# sunați imediat la Serviciul Unic de Urgență 112. Operatorii fie oferă recomandări, fie redirecționează la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență;
# aerisiți încăperea;
# părăsiți încăperea, închideţi uşile și interziceţi accesul;
# îmbrăcați mănuşi de cauciuc ori material plastic dacă încercați să strângeți mercurul;
# în cazul scurgerii pe covor – scoateți covorul cu atenție din odaie sau taiați secţiunea contaminată;
# în final ştergeţi zona cu o cârpă umedă;
# mercurul colectat se plasează într-un vas cu apă;
# izolați cartonul şi sticla spartă, mănuşile, cârpa şi orice alte haine contaminate în saci dubli;
# tratați suprafața poluată cu soluţie de săpun cu sodă alimentară (40 de grame de săpun şi 50 de grame de sodă alimentară se dizolvă într-un litru de apă fiartă răcită) ori permanganat de caliu.
Deși, ANSP sugerează că putem apela pentru ajutor la Agenția de Mediu, șefa serviciului informații de mediu, educație și conștientizare ecologică, Norocea Galina, a negat această atribuiție spunând că „în prezent în Republica Moldova nu sunt operatori autorizați pentru activități de gestionarea deşeurilor cu conţinut de mercur”.
În Moldova câțiva ani funcționa Centrul de Gestionare a deșeurilor periculoase, care, conform prevederilor Legii nr. 209 din 29.07.2016 privind deșeurile, era o întreprindere pentru gestionarea deşeurilor periculoase, subordonată Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului. Centrul se ocupa de repartizarea tratamentelor pentru deşeurile cu conţinut de mercur şi altor tipuri de deşeuri periculoase.
Am contactat ministerul menționat mai sus pentru a solicita un număr de telefon al centrului ca să aflăm unde sunt depozitate aceste dispozitive. Ni s-a spus că, în prezent, acest centru nu mai funcționează.
În concluzie, unica soluție de a soluționa problema vizată este să sunați la numărul de telefon 112 și să urmați recomandările specialiștilor.
În corespundere cu prevederile legii privind ratificarea Convenţiei de la Minamata, din data de 1 ianuarie 2021 în Republica Moldova va fi interzis importul, plasarea pe piaţă şi exportul produselor cu conţinut de mercur.
Conform regulamentul sanitar pentru instituţiile de educaţie timpurie, pentru organizarea primirii copiilor în vestiar trebuie să fie termometre inofensive, suficiente pentru efectuarea termometriei matinale, iar recomandarea specialiştilor este optarea pentru termometrele pe bază de alcool.
