Subiectul consecințelor pandemiei se pare că devine unul tot mai comun, pentru că întâlnim tot mai multe situații de pe urma cărora înțelegem cât de mult COVID-ul a afectat situația generală, făcându-ne totodată să înțelegem cât de mult în așa moment oamenii sau anumite organizații s-au pomenit în pană de suport, în special, financiar. Tocmai din acest motiv în articolul de mai jos am discutat cu Maria Botnari, directoarea unui centru de zi pentru tineri și copii cu dizabilității din orașul Râșcani, care la începutul pandemiei s-a confruntat cu un șir de probleme, dar care și-a putut continua activitatea grație ajutorului oferit de Uniunea Europeană.
Pandemia și-a lăsat vizibil amprenta asupra activității multor organizații, iar sprijinul material oferit de proiectele europene a fost o mână de ajutor care i-a motivat să-și continue activitatea într-o perioadă atât de complicată, când multe dintre aceste organizații erau practic nevoite să renunțe la activitatea lor.
Vă povestim azi despre complexul „Phoenix” din Râșcani, un centru de zi pentru tineri și copii cu dizabilități, fondat în 2015 cu ajutorul unei organizații de caritate din Marea Britanie. În perioada stării de urgență de la începutul pandemiei, centrul s-a întâlnit cu un șir de dificultăți, în primul rând, financiare. Dar despre cum s-a descurcat Centrul „Phoenix” pe timp de pandemie ne-a relatat Maria Botnari, directoare executivă a organizației.
„Până la pandemie, copiii și tinerii din șapte sate din regiune erau aduși zilnic la terapii și diferite ocupații, cu un transport special al centrului de zi, iar seara aceștia erau întorși spre casele și familiile lor”, ne-a relatat directorea.
Adevărul e că lucrurile s-au schimbat radical odată cu pandemia și restricțiile care erau instaurate, dar mai dificil de rezistat în contextul epidemic nu au fost atât normele instaurate, ci golul financiar în care se pomenise centrul „Phoenix”.
La un moment dat, spune Maria Botnari, centrul a fost nevoit să se închidă parțial pentru o perioadă determinată, iar de la serviciu treptat au plecat mai mulți angajați care aveau nevoie de bani, remunerare financiară pe care centrul nu era în stare să le-o ofere și nici copiii nu mai puteau fi aduși zilnic. Prin urmare, povestește directoarea, ei au aflat despre proiectul „COVID-19: Reziliența și Durabilitatea Societății Civile”, care practic a ajutat centrul să se pună pe picioare.
Astfel, ușor, ușor, lucrurile au început să revină la normalitate, dar nu și în ecuația de activitate anterioară, ci într-o formă adaptată în contextul COVID-19. Așadar, centrul „Phoenix” s-a redeschis în luna iulie, având la bord nouă angajați. Tinerii și copiii, în grup a câte cinci, sunt internați la centrul de plasament pentru o perioadă de trei săptămâni, timp în care li se oferă ajutor terapeutic. După ce aceste trei săptămâni expiră, copiii sunt returnați la casele lor, după care vine un nou grup de tineri pentru recuperare și reabilitare.
De remarcat este faptul că în toată această perioadă de reabilitare, copiii și tinerii nu au doar ședințe de terapie și reabilitare, ci și diferite activități. De exemplu, unii învață programe de calculator, dar toate activitățile depind de vârsta copiilor și de abilitățile acestora de a însuși anumite lucruri.
În Moldova, există mai multe centre de reabilitare care vin în sprijinul copiilor cu diferite dizabilități, finanțate mai puțin din bugetul de stat și mai mult de organizațiile internaționale. Unele centre au fost create chiar de părinții copiilor cu diferite probleme de sănătate, iar AICI puteți vedea lista acestora care sunt localizate atât în Chișinău, cât și în alte regiuni ale țării.
Centrul „Phoenix” și-a continuat activitatea grație proiectului „COVID-19: Reziliența și Durabilitatea Societății Civile” care este un exemplu foarte bun de coordonare și continuate a inițiativele lansate de către Uniunea Europeană.
La începutul anului curent, ERIM (anterior IREX Europe), cu ajutorul financiar al Uniunii Europene, a inițiat o evaluare a necesităților societății civile pentru a afla care este capacitatea lor operațională și organizațională, implicarea cetățenilor în promovarea și susținerea unei cauze, colaborarea cu factorii de decizie pentru soluționarea unei probleme specifice. Ținând cont că eram deja la început de pandemie COVID-19, ERIM a inclus în această evaluare câteva întrebări pentru a afla care ar fi necesitățile acestora în cazul unor restricții impuse la nivel național/global.
„Rezultatele evaluării necesităților au ajutat la lansarea unui proiect adaptat în mod specific nevoilor impuse de pandemie ale societății civile din regiunea Parteneriatului Estic. Așa deci, «COVID-19: Reziliența și durabilitatea societății civile» este o acțiune regională care are loc în țările est-europene, inclusiv Republica Moldova, finanțată de către Uniunea Europeană și implementată de către ERIM (anterior IREX Europe) timp de 51 de luni”, ne-a relatat Roxana Teodorcic, manageră de proiect.
Totodată, de remarcat este faptul că proiectul își propune să susțină reziliența și durabilitatea societății civile și a mass-media independente în țările Parteneriatului Estic prin intermediul granturilor oferite pentru:
# suport esențial;
# suport psihosocial;
# suport tehnic;
# consolidarea capacităților;
# campanii media și activități de combatere a informațiilor false cu scopul de a atenua impactul imediat și pe termen lung al COVID-19.
Acest suport pentru țările Parteneriatului Estic vine să atenueze impactul imediat și pe termen lung al COVID-19. Societatea Civilă și comunitatea activistă independentă trebuie să fie susținută pentru a continua să ofere acces la protecție și asistență, în special celor mai vulnerabile grupuri, precum și informații veridice despre pandemie.
„Beneficiarii noști continuă să sprijine copiii cu provocări de dezvoltare și familiile lor din raioanele Criuleni, Dubăsari și Râșcani, să primească asistență psihosocială, să își îmbunătățească capacitățile tehnologice ca să poată fi mai aproape de persoanele care au nevoie de sprijin pe timp de pandemie și să contribuie la reducerea dezinformării și a falsurilor despre COVID-19”, completează Roxana Teodorcic.
În Republica Moldova, proiectul „COVID-19: Reziliența și Durabilitatea Societății Civile” susține activitatea a 19 organizații, instituții media și activiști care au primit suport începând cu luna octombrie 2020. Bugetul unui grant variază între 1 800 și 23 000 de euro, iar ajutorul este oferit pe parcursul a trei sau 24 de luni.
###
Acest material este produs în cadrul campaniei de informare „UE-Moldova: Împreună mai puternici”, desfășurată de proiectul „Comunicare strategică și suport pentru mass-media în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reprezintă în mod neapărat viziunea UE.
