Uniunea Europeană oferă asistență pentru dezvoltarea localităților rurale ale Republicii Moldova. Această asistență include și sprijin oferit pentru dezvoltarea turismului, culturii și educației, care reprezintă domenii cheie în dezvoltarea comunităților locale. Astfel, în cadrul noii ediții „LIVE din Casa Mare”, reprezentanții instituțiilor locale și ai mediului de afaceri s-au reunit în comuna Crihana Veche din raionul Cahul, parte componentă a Grupului de Acțiune Locală „Lunca Prutului de Jos”, într-un dialog interactiv despre dezvoltarea zonei de sud pe aceste trei segmente.
Astfel, managerul de proiect pentru educație și cultură, Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, Giuseppe Paglione, a subliniat faptul că educația și patrimoniul cultural reprezintă factorii-cheie în dezvoltarea Republicii Moldova, iar în acest sens Uniunea Europeană a susținut pe deplin reformele importante din învățământul general și din sectorul educației și a formării profesionale, așa încât tinerii să fie instruiți conform cerințelor pieței.
În acest sens, ținem să remarcăm despre povestea Marianei Pascal după cinci ani de predare a limbii engleze în școlile private din Chișinău. Dânsa a decis să se întoarcă în localitatea natală, la Cahul pentru a le oferi copiilor din zonele rurale posibilitatea de a învăța limba engleză de la profesori certificați internațional.
„Am început totul de una singură, într-un oficiu de 35 de metri pătrați, iar acum în centrul nostru activează deja cinci profesori de limbă engleză, doi profesori de programare și robotică și un asistent”, povestește Mariana Pascal, antreprenoare din raionul Cahul.
Mottoul școlii inițiate de Mariana este „Cu noi totul e posibil!”, așa încât antreprenoarea încearcă să-i convingă pe copii și maturi că nu există nimic imposibil și greu în procesul de învățare a unei limbi internaționale.
Totodată, Mariana recunoaște că, pe timp de pandemie, le-au fost de mare ajutor calculatorul cu ecran tactil și tabletele grafice. Tot aici vrem să menționăm că în cadrul școlii sunt și cursuri de programare și robotică, iar în curând urmează să lanseze un curs de fotografie și pilotare cu drona, dispozitive care au fost procurate cu ajutorul programului „Femei în Afaceri”.
Totodată, Giuseppe Paglione a menționat faptul că Republica Moldova dispune de o industrie specifică cu un potențial enorm, dar care încă este explorat parțial și anume turismul – ecoturismul, turismul rural, caracterizat prin frumusețea naturii, tradițiile, patrimoniul gastronomic, produsele locale, care se bucură de o cerere extraordinară, atât în Republica Moldova, cât și în țările Uniunii Europene.
„Condițiile actuale cauzate de pandemie împreună cu provocările legate de restricțiile de călătorie au generat o cerere sporită pe piața turismului intern, în special călătoriile locuitorilor din orașe spre zonele rurale. Această tendință recentă arată oportunități pentru dezvoltarea economică și ocuparea forței de muncă, care, fiind valorificată de comunitățile locale, ar putea continua să producă efecte pozitive în viitor”, relatează Giuseppe Paglione.
Prezent la eveniment a fost și Tomasz Horbowski, director de țară Solidarity Fund PL în Moldova, a ținut să sublinieze faptul că intenția organizației pe care o reprezintă este de a crea oportunități pentru dezvoltare în mediul rural, pentru că există potențial în Grupurile de Acțiune Locală.
„Vedem rolul nostru în trei dimensiuni. Prima este activizarea prin intermediul Fondului de Dezvoltare Rurală, în care sunt cofinanțate 230 de intervenții implementate în mediul rural, dintre care aproximativ 20 % vizează proiecte de îmbunătățire a condițiilor pentru educația în grădinițe și școli, activități de educație informală organizate de biblioteci, case de cultură.
A doua dimensiune este dezvoltarea. Observăm că GAL-urile pot identifica proiecte mai ample, care au un potențial mai mare de dezvoltare și influențare a comunităților. În acest an, prin intermediul Inițiative-Pilot, finanțăm 12 proiecte cu impact major, în valoare de 20 000-25 000 de euro fiecare, inclusiv proiecte care sprijină dezvoltarea turismului local. A treia dimensiune pe care o vedem este inovația, GAL-urile au acumulat un potențial de încredere și pot fi cele care aduc la nivel local idei și instrumente noi și în acest context, în lunile următoare, va fi demarată componenta LAG Innovators”, menționează Tomasz Horbowski.
De asemenea, managera GAL Lunca Prutului de Jos, Eugenia Stoica, a reiterat în cadrul evenimentului despre importanța zonei Lunca Prutului ca destinație turistică, evidențiind faptul că locuitorii conștientizează potențialul monumentelor naturale, al portului popular și al tradițiilor specifice pescărești, sunt interesați, vin cu idei de proiecte și astfel turismul ia o amploare și mai mare în GAL „Lunca Prutului de Jos”.
La sudul Moldovei, vița-de-vie transmite gustul dragostei și dăruirii ale lui Nicolae Minciună. În Slobozia Mare, bărbatul profesează una dintre cele mai vechi îndeletniciri din lume – produce vinul care cucerește.
„Slobozia Mare este vestită prin mai multe lucruri, inclusiv prin patrimoniul cultural, prin tradiția de vinificație, dar și prin pescuit și oierit. Eu însă, am ales să produc vinuri exclusiviste. După experiența de peste hotare, am decis să revin acasă și să înființez aici o mini cramă, ceva care să aibă amprentă de autor”, povestește Nicolae Minciună, vinificator din satul Slobozia Mare.
Nicolae se ocupă cu producerea vinului de mai mulți ani, dar acum un an a decis să apeleze la ajutorul GAL „Lunca Prutului de Jos” pentru a-și putea dezvolta frumoasa afacere, iar în scurt timp a reușit să cumpere echipament modern pentru vinificație, astfel afacerea lui Nicolae a prins contur.
Totodată, Marina Albu, președinta Rețelei Naționale LEADER din Republica Moldova, a declarat faptul că oamenii din GAL-uri au demonstrat capacitatea de a fi motorul dezvoltării la nivel local și au căpătat încredere, atât din partea partenerilor de dezvoltare, a Uniunii Europene, care contribuie la implementarea Abordării LEADER, cât și din partea instituțiilor statului. De asemenea, aceasta și-a exprimat speranța că prin eforturi comune va fi posibilă sinergia fondurilor publice și a celor de asistență, așa încât să fie create mai multe oportunități de dezvoltare prin intermediul abordării LEADER.
O istorie care inspiră este cea a Valentinei Grigoriță, care mai bine de 20 de ani s-a dedicat muncii meșteșugărești. Valentina țese, brodează, croșetează și transmite dragostea pentru folclor consătenilor săi.
„Când m-am apucat de ins război, eram o copilă, pentru că în toate casele erau războaie, iar noi, ca toți copiii, așteptam momentul în care să iasă mama din casă și să ne ducem la stativele unde se țese războiul. Cel mai greu era să urzești, să nebedești lâna, toate astea le-am învățat bine abia acum”, își amintește cu nostalgie despre copilărie Valentina Grigoriță, meșter popular din satul Manta.
Cu ajutorul sprijinului european, Valentina Grigoriță a reușit să deschidă în localitate un spațiu de creație. Spațiul a fost dotat cu război și utilaj necesar procesului de meșteșugărit. Astfel, Valentina vine zilnic la atelier, acolo unde a creat o lume aparte pe care se străduie să o transmită generațiilor tinere.
Evenimentul „LIVE din Casa Mare” a fost organizat în cadrul campaniei „UE pentru Moldova rurală”, inițiativă menită să reflecte rezultatele și schimbările realizate în zonele rurale, dar și să prezinte oportunitățile curente oferite de către Uniunea Europeană pentru dezvoltarea localităților rurale din Republica Moldova.
