Azi vorbim cu Adriana Batrîncea, una dintre cei 98 080 de tineri din categoria de vârstă 18-25 de ani care au votat în primul tur al alegerilor prezidențiale. Adriana are 18 ani, iar în duminica de 1 noiembrie mergea la vot pentru prima dată. Crede că tinerii se pot implica mai mult în viața socială, dar și politică a țării și că vârsta de 18 ani e una potrivită pentru oferirea dreptului de vot. Am întrebat-o și despre cum obișnuiește să distingă informațiile false de cele adevărate, dar și despre cum să convingem mai mulți tineri să participe la alegeri.
– Ce știai despre alegeri înainte să obții dreptul de vot?
– Știam că în politică votul reprezintă o formă de participare foarte importantă, un drept pe care îl are fiecare cetățean, prin care își manifestă sprijinul față de o idee, candidat ori partid care au ca scop să facă ceva bun pentru țară și pentru oamenii acesteia.
– Cum te-ai documentat înainte de alegeri și cum ai decis pe cine votezi?
– Nu m-am documentat doar înainte de alegeri. Viziunile pe care le am astăzi s-au format în timp, reprezintă o documentare continuă datorită căreia, astăzi, îmi este mai mult decât ușor să decid pe cine să votez. Trei lucruri care m-au ajutat să-mi creez percepțiile și verticalitatea sunt familia, informarea și implicarea.
– Cum tu înțelegi dacă o știre pe care o citești e adevărată sau falsă?
– În primul rând, examinez sursa oricărei știri înainte să o accesez. Dar dacă tot ajung să citesc ori să o ascult vreo știre, analizez până la sfârșit conținutul, nu mă opresc doar la titlu și astfel văd cam ce probe sunt oferite. Rapid se identifică declarațiile care sunt adevărate ori interpretate sau inventate; rapid se identifică montajele care au drept scop să informeze ori, dimpotrivă, să sperie și să dezinformeze și mai mult lumea. Mai înțeleg dacă o știre e falsă sau adevărată, informându-mă din diferite surse.
– Ai în jur prieteni de seama ta, reticenți să meargă la vot? Dacă da, ce spun, care sunt motivele lor?
– Cu părere de rău, da, am în jurul meu colegi, prieteni reticenți să meargă la vot. Unii dintre ei sunt indiferenți și ulterior dezinformați. Altora nu le pasă, pentru că se gândesc că vor mai repede să plece de aici și ori cu votul lor, ori fără nu se mișcă și nu se schimbă nimic. Alții nu votează pentru că asta aud acasă. Probabil aud replicile frecvente „De-atâția ani votez și nimic nu se schimbă, dimpotrivă e din ce în ce mai rău”, „Toți ne fură”, „Toți sunt mincinoși”, creându-și astfel impresia că degeaba lupți dacă speranță și oameni de încredere demult nu mai există.
– Ce a fost pentru tine important să știi de la candidatul (candidata) pe care (l-)ai ales(-o)?
– A fost important să-i știu parcursul politic, determinându-i astfel și verticalitatea, și intențiile. A fost important să știu ce valori promovează și ce schimbări propune. Și să știu dacă e omănos, inteligent și, nu în ultimul rând, dacă e onest. Și chiar bucur că, după atâtea criterii, mai am pe cine să votez.
– Cum crezi, vârsta de 18 ani e ok pentru oferirea dreptului de vot?
– Cred că vârsta de 18 ani e potrivită pentru oferirea dreptului de vot. E suficient timp pentru căpătarea unor experiențe, cunoștințe și a unei seriozități pentru a exercita asumat acest drept.
– Pe lângă participarea la vot, ce crezi că tinerii trebuie să facă pentru ca să fie cetățeni mai activi?
– Majoritatea tinerilor sunt activi în viața socială: fac parte din diferite platforme, ONG-uri unde sunt voluntari din diverse domenii. Poate ar fi super ca ei să încerce să facă voluntariat și în domeniul politicii. Dar asta e deja alegerea fiecăruia. În fond, eu cred și văd cum tinerilor le pasă și își doresc schimbări. Trebuie doar de încurajat și de susținut bunele intenții, că-s foarte multe.
– Visul de a pleca la studii peste hotare e prezent la orice tânăr din Moldova. Cu toții vrem să învățăm în altă parte, să vedem cum stau lucrurile în altă țară. În ce fel ar trebui să fie organizate studiile acasă, așa încât tinerii să vrea la fel de mult să studieze acasă, așa cum își doresc să o facă peste hotare?
– Chiar dacă s-ar îmbunătăți studiile acasă, cred că tinerii vor vrea să plece să învețe peste hotare pentru a cunoaște noi culturi, noi orizonturi, ca să-și formeze o experiență internațională. După cum ai menționat și tu, ăsta e visul multor tineri și nu e nimic rău dacă și-l urmează. Important e ca ei să își dorească se se întoarcă acasă.
E loc de îmbunătățiri în ceea ce privesc studiile de aici, dar cred că oricum e mult de lucrat până majoritatea va alege sa învețe acasă în schimbul unei universități bune de peste hotare.
– Care crezi că sunt cele mai mari probleme cu care se confruntă tinerii din țară?
– În mare parte, mulți se plâng pe învățământ: că în unele instituții e corupție, discriminare sau că modurile de predare au rămas în urmă față de multe alte țări. Mulți tineri se confruntă și cu problema că le sunt părinții departe.
– Ce le-ai spune celor care argumentează de obicei că nu merg la vot pentru că oricum nu se schimbă nimic?
– Le-aș spune că schimbarea începe de la noi. Nu se schimbă, nu se mișcă nimic până nu te apuci să faci ceva. Un gând, o idee, un vot astăzi. Și poți să dai speranță. Speranța că va fi mai bine aici, acasă.
View this post on Instagram
În primul tur al alegerilor, peste 1 213 821 de alegători, sau 42,73 % dintre alegători, au ieșit la vot. Mai jos puteți vedea cum au votat cetățenii aflați în Moldova, pe categorii de vârstă.
Astăzi, 15 noiembrie, în Republica Moldova se desfășoară turul II al alegerilor prezidențiale. Pentru fotoliul de președinte luptă Maia Sandu (PAS) și Igor Dodon (independent, susținut de PSRM). Câștigătorul sau câștigătoarea acestui scrutin electoral va obține mandatul de președinte (președintă) pentru o perioadă de patru ani.
În acest scrutin electoral nu există un prag de validare, respectiv, indiferent de numărul de persoane care se va prezenta astăzi la urnele de vot, alegerile vor fi considerate valide. Cetățenii se pot prezenta la secțiile de votare începând cu ora 7.0 și până la ora 21.00.
Turul II al alegerilor prezidențiale se organizează după ce în țară a avut loc turul I pe 1 noiembrie. Atunci, niciunul dintre candidații participanți nu a obținut numărul necesar de voturi pentru a deveni președinte. Conform rezultatelor primului tur, cele mai multe voturi le-a acumulat Maia Sandu (36,16 %), iar pe locul secund s-a clasat Igor Dodon (32,61 %).
Pentru a fi la curent cu toate detaliile ce țin de acest scrutin electoral, te invităm să urmărești acest live text.
