MoldovaCurata.md: trecutul politic, avere și interesele personale ale celor opt candidați înregistrați la alegerile prezidențiale

Profil de integritate al candidatului Igor Dodon

Igor Dodon este președintele în exercițiu al Republicii Moldova și candidează pentru un al doilea mandat de patru ani. În anul 2013, Igor Dodon a devenit președintele PSRM, fiind ales la congresul extraordinar al partidului din 3 august 2013. La scurt timp, unul dintre fondatorii partidului, Valentin Krîlov, alături de alți doi membri, au cerut în judecată anularea rezultatelor congresului și conferințelor teritoriale care l-au precedat, spunând că Igor Dodon nu ar fi fost ales legitim în calitate de președinte al formațiunii, însă, prin decizie definitivă, au pierdut cauza în aprilie 2017. Ulterior, Veronica Abramciuc și Valentin Krîlov l-au acuzat pe Igor Dodon de „atac de tip raider” asupra formațiunii.

Un litigiu similar Igor Dodon a avut și cu un membru al Federaţiei de Şah, al cărei președinte a devenit tot în 2011. Anatolie Băț a contestat în instanţă rezultatele conferinţei din 23 octombrie 2011, când Igor Dodon a fost ales conducător, susținând că înainte de conferinţă 91 de persoane au devenit membri ai federaţiei contrar statutului. În iunie 2017, când Igor Dodon era deja președinte al țării, Curtea Supremă de Justiție a respins definitiv cererea lui Anatolie Băț.

În declarația de avere depusă la Autoritatea Națională de Integritate pentru anul 2019, Igor Dodon indică salariul său și al soției, care ar fi angajată a companiei „Exclusiv Media”, un teren și o casă de locuit cu suprafața de 422 de metri pătrați. Președintele a indicat și un credit, de 1,48 milioane de lei, contractat în 2013 și pe care trebuie să-l ramburseze până în 2028. Ziarul de Gardă a scris, în anul 2016, că, la dobânda de 8 % cu cât a fost luat împrumutul, familia lui Igor Dodon achită lunar în jur de 15 800 de lei, pentru trai rămânând, judecând după veniturile oficial declarate, în jur de 8 000 de lei. Igor Dodon a explicat în presă că acel credit a fost luat pentru cumpărarea casei sale din sectorul Buiucani, care are trei nivele și pe care a cumpărat-o în 2013 cu 140 000 de euro de la o rudă. Tot pentru cumpărarea casei a folosit și banii obținuți din vânzarea apartamentului său cu două camere din Chișinău. În declarația de avere Igor Dodon nu indică nicio mașină.

Mai multe detalii citește AICI.

Profil de integritate al candidatei Violeta Ivanov

Violeta Ivanov este în prezent deputată, aleasă în anul 2019 pe lista Partidului Democrat din Moldova. La aceste alegeri, candidează pentru funcția de președintă a țării din partea Partidului Politic „ȘOR”. În ultimii 12 ani, a fost în patru partide și trei zile deputată neafiliată.

În anii 2007 și 2008, când la guvernare era Partidul Comuniștilor din Moldova (PCRM), Violeta Ivanov a deținut funcția de viceministră a ecologiei și resurselor naturale, iar un an mai târziu, a deținut și funcția de ministră în cadrul aceluiași minister. În ultimii 10 ani, a fost deputată. După alegerile parlamentare din anul 2009, Violeta Ivanov a acces în parlament pe lista PCRM, a cărui fracțiune a condus-o timp de doi ani (2014 și 2015). La sfârşitul anului 2015, Violeta Ivanov, împreună cu alţi 13 colegi comuniști, a părăsit fracţiunea PCRM și a declarat, la o conferință de presă, că renunţă la Partidul Comuniştilor pentru a crea Platforma Social Democrată Pentru Moldova.

Platforma lansată nu a avut viață lungă. În anul 2017, Violeta Ivanov, alături de alți foști colegi de la PCRM, a aderat la Partidul Democrat din Moldova (PDM), condus atunci de Vladimir Plahotniuc, iar o perioadă a făcut parte și din conducerea partidului, fiind vicepreședinta PDM. La democrați a stat până în luna mai 2020, când a părăsit partidul. Timp de trei zile a avut statut de deputată neafiliată, iar pe 11 mai 2020 a anunțat că aderă la Partidul Politic „ȘOR”, declarând, la Jurnal TV, că nu a discutat cu Ilan Șor înainte de luarea deciziei și că nu o deranjează sentința în care este condamnat acesta.

În perioada când conducea Ministerul Ecologiei, Violeta Ivanov a ajuns pe lista neagră a candidaților la parlamentare, întocmită de Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat 2010 (ICPC). Potrivit jurnaliștilor de investigație care au contribuit la întocmirea listei, în anii 2008-2009, Violeta Ivanov ar fi favorizat primăriile conduse de reprezentanţi ai comuniştilor la repartizarea banilor din Fondul Ecologic Naţional, în detrimentul altor localităţi.

Mai multe detalii vezi AICI.

Profil de integritate al candidatului Dorin Chirtoacă

Dorin Chirtoacă este actualul președinte al Partidului Liberal (PL), formațiune condusă anterior de Mihai Ghimpu. Fost primar al municipiului Chișinău, candidează pentru prima dată la funcția de președinte al Republicii Moldova.

Dorin Chirtoacă are 42 de ani și este licențiat în drept. Candidează din partea Mișcării Politice „UNIREA”. A fost primar al municipiului Chișinău, ales la 17 iunie 2007, când avea 29 de ani. În 2011, a fost reales primar, învingându-l pe socialistul Igor Dodon, iar în anul 2015, a obținut al treilea mandat de primar. În februarie 2018, când Partidul Liberal s-a retras din majoritatea parlamentară în care se afla cu Partidul Democrat și pe numele lui a fost deschis un dosar penal, Dorin Chirtoacă a demisionat, generând alegeri locale noi.

În anul 2016, Ziarul de Gardă a publicat o investigație în care a arătat că rețeaua de gherete Coffee Time, amplasate în special în parcurile din Chișinău, în condițiile în care primăria „declarase război” altor gherete și începuse o campanie de evacuare, aparțineau fratelui lui Dorin Chirtoacă. Ele fuseseră amplasate în diferite locații prin „dispoziţii de excepţie” semnate de primar și anulate ulterior prin decizii judecătorești definitive. Aceste decizii au fost însă ignorate, Direcția juridică a primăriei argumentând că „CSJ a anulat dispoziția de amplasare a gheretelor, nu și autorizația” de funcționare a SRL-ului. Gheretele erau gestionate de firma „Edera Trio” cu sediul în apartamentul soacrei fratelui primarului. Dorin Chirtoacă a spus că familia sa are o activitate în domeniul apelor minerale din 1993 și nu are nicio legătură cu firmele care dețin gherete de comercializare a cafelei, însă nu a cerut dezmințirea celor afirmate de reporter în articol.

Mai multe detalii vezi AICI.

Profil de integritate al candidatului Tudor Deliu

Tudor Deliu este candidatul Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM) la funcția de președinte. Candidează pentru prima dată la prezidențiale.

Tudor Deliu are 64 de ani și este licențiat în Filologie, este magistru în Drept constituțional și administrativ. El a lucrat timp de nouă ani ca profesor de limbă română în două școli din raionul Ialoveni, a fost apoi primar al satului Răzeni, după care lector la Academia de Administrare Publică. Este și veteran al Războiului de pe Nistru din 1992. În ultimii 10 ani, din 2009 până în 2019, a fost deputat pe lista PLDM și, o perioadă, a condus fracțiunea PLDM din parlament. În septembrie 2018, a fost ales președinte al PLDM, funcție pe care a deținut-o până în august 2020, când la conducerea acestei formațiuni a revenit Vlad Filat, care se aflase în detenție în anii 2015-2019.

În anul 2018, Tudor Deliu a înregistrat un proiect de modificare a articolului 13 din constituție, pentru ca denumirea limbii de stat în Republica Moldova să fie trecută drept „română”, în loc de „moldovenească”, cum e în prezent. Deși proiectul, la depunere, a fost semnat de 24 de deputați, în plen pentru el au votat doar 21 de deputați, iar Tudor Deliu și fracțiunea PLDM au părăsit sala în semn de protest.

Mai multe detalii vezi AICI.

Profil de integritate al candidatului Octavian Țîcu

Octavian Țîcu este deputat neafiliat și candidează ca reprezentant al Partidului Unității Naționale (PUN) la scrutinul prezidențial din 1 noiembrie, curent.

În anul 2013, pentru o perioadă de doar o lună, a deținut funcția de ministru al tineretului și sportului în guvernul condus de Iurie Leancă. Țîcu a fost propus în această funcție de către Partidul Liberal. La scurt timp, a plecat din minister fiind nemulțumit de pretinsele ilegalități de acolo.

La alegerile locale din anul 2015, a fost ales consilier raional la Ungheni, pe listele Blocului electoral „Platforma Populară Europeană din Moldova – Iurie Leancă”. La scurt timp însă, a anunțat că părăsește această formațiune și își depune mandatul de consilier raional. Octavian Țicu era nemulțumit de felul cum s-a făcut coaliție la nivel raional. La scrutinul parlamentar din februarie 2019, a fost ales deputat pe lista Blocului Electoral  „ACUM”, fiind propus de Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA). În luna septembrie 2019 însă, a anunțat că părăsește fracțiunea (PPDA), dar rămâne deputat independent în cadrul Blocului ACUM, spunând că nu poate accepta faptul că ACUM a făcut coaliție cu Partidul Socialiștilor.

La alegerile locale de anul trecut, Octavian Țicu a candidat la funcția de primar general al municipiului Chișinău, deja ca reprezentant al Partidului Unității Naționale, însă nu a trecut de turul întâi. Din luna decembrie 2019 și până în prezent, este deputat neafiliat și președinte al PUN.

Mai multe detalii vezi AICI.

Profil de integritate al candidatei Maia Sandu

Maia Sandu este candidata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020. Lidera PAS candidează pentru a doua oară la această funcție.

Maia Sandu s-a născut în satul Risipeni din raionul Făleşti. A devenit economistă după ce a absolvit Academia de Studii Economice de la Chișinău. Chiar după studii, a fost angajată la Ministerul Economiei (MEC), în Direcţia colaborare şi organizaţii economice internaţionale. Ulterior, a devenit şefă adjunctă de direcţie. În paralel cu munca, Maia Sandu a absolvit și Academia de Studii în Domeniul Administrării Publice de pe lângă Guvernul Republicii Moldova.

Mai târziu, a studiat la Harvard Kennedy School of Government (SUA), unde a obținut titlul de masteră în administrație publică. După studii, a rămas în SUA, unde a activat timp de doi ani în calitate de consilieră al directorului executiv la Banca Mondială, în Washington D.C. Revenită în țară, Maia Sandu a deținut timp de trei ani funcția de ministră a educației.

În vara anului 2015, a fost propusă de către Partidul Liberal-Democrat din Moldova (PLDM) drept candidată la funcţia de prim-ministru. Atunci s-au împotrivit două partide: Partidul Liberal şi Partidul Democrat.

Maia Sandu a fost criticată de unii politicieni pentru faptul că a făcut parte din cele două guverne care au votat pentru acordarea garanţiilor de stat pentru cele trei bănci devalizate în urma fraudei bancare din anul 2014, cunoscută sub numele de „furtul miliardului”: Banca de Economii (BEM), Banca Socială şi Unibank. Doar că, la şedinţa de guvern din noiembrie 2014, Maia Sandu nu a participat, fiind degrevată din funcţia de ministră din cauza participării sale în campania electorală. Aceasta ar fi votat însă pentru acordarea celui de-al doilea credit de urgenţă, deşi, conform stenogramei făcute publice de premierul Pavel Filip, aceasta s-a opus iniţial.

Profil de integritate al candidatului Andrei Năstase

Andrei Năstase este în prezent membru al Consiliului Municipal Chișinău (CMC) și candidează la alegerile prezidențiale din partea Partidului „Platforma Demnitate și Adevăr” (PPDA).

Este jurist, a absolvit Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Imediat după studii, s-a întors în țară, unde a activat timp de trei ani în calitate de procuror la Procuratura în transport din Chișinău. Timp de doi ani, a fost vicedirector al Întreprinderii Mixte Moldo-Germane Air Moldova S.R.L. Între timp, și-a obținut licența de avocat, avându-i drept clienți și pe oamenii de afaceri Victor și Viorel Țopa.

În anul 2015, a lansat – alături de o echipă formată din lideri de opinie, foști politicieni, activiști – Platforma Civică Demnitate și Adevăr. La sfârșitul aceluiași an, platforma a dobândit statut de partid, fiind numit Partidul Platforma Demnitate și Adevăr, iar Andrei Năstase a devenit președinte.

La alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, Andrei Năstase a candidat pe listele Blocului „ACUM”, format din PAS și PPDA și susținut de PLDM, dar și în circumscripția uninominală nr. 33, care cuprinde câteva localități din suburbiile municipiului Chișinău. A obținut mandatul de deputat, însă, la scurt timp, a plecat din parlament optând pentru funcția de ministru al afacerilor interne în guvernul condus de Maia Sandu. După căderea guvernului, în noiembrie 2019, Andrei Năstase a rămas doar consilier în CMC.

În luna septembrie 2019, când deținea funcția de ministru de interne, Andrei Năstase a dispus instalarea unui crucifix în sediul Ministerului Afacerilor Interne, care a fost sfințit de Mitropolitul Moldovei. Această acțiune i-a atras o decizie a Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, care l-a obligat să-și ceară scuze publice pentru „instigarea la discriminare pe criteriul de convingeri”, iar ministerului i-a cerut „să înlăture simbolistica religioasă din holul instituției și să asigure protecția/salvgardarea neutralității serviciului public și a principiului secularismului”.

Mia multe detalii vezi AICI.

Profil de integritate al candidatului Renato Usatîi

Renato Usatâi este candidatul Partidului Nostru (PN) la funcția de președinte. Candidează pentru prima dată la prezidențiale.

Renato Usatîi are 42 de ani, este om de afaceri și primar al orașului Bălți, ales în octombrie 2019. Potrivit biografiei sale oficiale, a absolvit Universitatea Pedagogică de Stat „Alecu Russo” din orașul Bălți. După absolvire, a lucrat un an la Aeroportul Internațional Chișinău, apoi, până în anul 2004, la Întreprinderea de Stat „Calea Ferată a Moldovei”. În 2004, s-a stabilit la în Rusia, unde a devenit director al SRL ВПТ-НН din Nijni Novgorod, care producea și livra utilaje Întreprinderii „Căile Ferate ale Rusiei”.

De asemenea, în anul electoral 2014, Usatîi a început să facă mai multe declarații referitoare la fostul premier Vlad Filat. El a demonstrat o legitimație care arăta că a fost consilier al premierului în anii 2010-2013, adică pe durata cât executivul a fost condus de Vlad Filat, spunând că va cere Procuraturii Generale să investigheze unde sunt cei circa 200 000 de lei salariul lunar pentru 2,5 ani pe care nu l-ar fi ridicat niciodată. Filat a negat că Usatîi a fost consilierul său, calificând declarațiile drept „falsuri grosolane lansate în scopuri electorale”.

Renato Usatîi a fost ales primar de două ori, dar, în realitate, a deținut primul mandat pentru o perioadă scurtă. La alegerile din iunie 2015, a fost ales primar al orașului Bălți, din primul tur. Atunci, Usatîi a revenit de la Moscova, stabilindu-se la Bălți. La scurt timp însă, în luna octombrie 2015, când procuratura a anunțat că pe numele lui a pornit un dosar penal pentru interceptarea ilegală a convorbirilor dintre fostul premier Vlad Filat și omul de afaceri Ilan Șor, el a plecat din nou în Federația Rusă, anunțând că doar pentru o zi. A revenit ulterior și a fost reținut la aeroport, însă a fost eliberat după două zile. În anul 2016, a plecat din nou în Rusia, spunând, inclusiv într-o conferință de presă susținută în iulie 2020, că nu a fugit, ci a fost nevoit să plece, „deoarece și în sens direct și indirect se pregătea lichidarea mea”. Usatîi nu a mai revenit în Moldova, ci a depus cerere de demisie din funcția de primar al municipiului Bălți în februarie 2018. Astfel, au fost generate alegeri locale noi, câștigate de un reprezentant al partidului condus de Usatîi, Nicolai Grigorișin.

Mai multe detalii vezi AICI.