Cea de-a șasea radiografie economică anuală efectuată de Centrul Analitic Independent EXPERT-GRUP prezentată astăzi, 27 decembrie, conține trei topuri: top 5 succese economice, top 5 eșecuri economice și (top 5 provocări economice pentru anul 2014.
Iată care ar fi cele cinci succese înregistrate pentru economia țării în anul care trece:
1. Parafarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană
Pe 28 noiembrie 2013 la Vilnius, Republica Moldova a parafat Acordul de Asociere (AA) cu UE. Acordul de Asociere presupune crearea unei legături privilegiate dintre UE și Republica Moldova, ce se va realiza prin armonizarea legislației moldovenești la normele comunitare, asigurarea suportului UE pentru promovarea reformelor în Republica Moldova și liberalizarea comerțului dintre aceste 2 entități. În cadrul ALSAC, pe o bază mutuală, vor fi anulate în mod reciproc tarifele vamale și alte restricții pentru comerțul dintre UE și Republica Moldova. Eliminarea barierelor în derularea tranzacțiilor transfrontaliere creează premisele pentru stimularea și diversificarea comerțului extern al Republicii Moldova și va fi facilita accesul businessului moldovenesc la tehnologiile moderne utilizate în UE.
2. Recuperarea economică neașteptat de înaltă
Creșterea economică de 8,1% din primele nouă luni ale anului 2013 a fost peste oricare așteptări. Nu este exclus ca în 2013 să avem o majorare a PIB-ului în proximitatea valorii de 8% ceea ce ar reprezenta cea mai mare creștere economică din istoria țării. Evoluții pozitive au fost înregistrate în toate sectoarele economiei, însă principalul motor al creșterii a fost asigurat de sectorul agricol, unde valoarea adăugată s-a majorat cu 36%. În același timp, în cazul în care eliminăm agricultura din „ecuația creșterii”, în primele 9 luni ale anului 2013 economia ar fi avansat cu doar 4,3%. Acest nivel reprezintă o creștere apropiată de rata naturală de creștere a economiei moldovenești pentru perioada 2000-2012 (4,2%), care nu asigură premisele necesare pentru o creștere sustenabilă și inclusivă, ce ar permite atingerea nivelului dezvoltării statelor din Europa Centrală și de Est.
3. Crearea premiselor pentru fortificarea securității energetice a țării
În luna august 2013, a fost lansat proiectul energetic ce prevede unirea sistemului de gazoduct românesc cu cel moldovenesc, prin conducta “Iași-Ungheni”. Gazoductul ar putea furniza 1/3 din volumul de gaze naturale necesare pentru consumul intern al Moldovei. Aceasta va reduce parțial dependența energetică a Moldovei de Rusia, dar nu va putea substitui în totalitate gazele naturale rusești.
4. Obținerea accesului nelimitat pe piața europeană pentru producția vinicolă autohtonă
Începând cu 1 ianuarie 2014, cotele pentru producția vinicolă ce poate fi exportată pe piața UE vor fi eliminate. Astfel, piața europeană va fi integral liberalizată pentru vinurile moldovenești, cu aproape 6 luni înainte de semnarea anticipată a Acordului de Asociere cu UE. În mare parte, decizia UE este condiționată de embargoul impus asupra produselor vinicole moldovenești de către Federația Rusă. Oricum deschiderea pieței europene nu oferă imediat și accesul direct la consumatorii europeni. În acest sens, autoritățile moldovenești trebuie să întreprindă acțiuni țintite pentru: a extinde cota de piață în țările UE unde vinurile moldovenești sunt deja prezente; a asista lansarea produselor vinicole pe alte piețe locale din Europa, unde există o competiție acerbă cu producătorii tradiționali. Totodată, companiile vinicole moldovenești trebuie să pună un mai mare accent pe creșterea calității și diversității producției, precum și pe promovarea adecvată a acesteia peste hotare.
5. Recomandarea Comisiei Europene privind liberalizarea regimului de vize cu Republica Moldova
Propunerea CE, susținută deja de toți ambasadorii statelor membre ale UE, urmează a fi discutată de Parlament și Consiliu. Totuși, CE speră că o decizie finală va fi luată în actuala legislatură a Parlamentului European, adică înainte de alegerile europene din mai 2014. Această recomandare, în caz că se va materializa, va facilita în mare măsură circulația cetățenilor Republicii Moldova în spațiul Schengen, dar și în țările candidate la aderare la spațiul respectiv, inclusiv România. Cetățenii vor putea călători doar cu pașapoarte biometrice, timp de 90 zile pe parcursul a jumătate de an. Totuși recomandarea nu prevede și libera circulație pentru angajarea în câmpul muncii.
Până în prezent, au fost realizate asemenea radiografii pentru anii 2008-2012, scopul cărora fiind oferirea cititorilor a unei privire analitice de ansamblu asupra evoluțiilor economice majore care au marcat anul și de ai ajuta la o înțelegere mai bună a implicațiilor acestora.
