Mai mulți reprezentanți ai societății civile, corpului diplomatic străin la Chișinău și parteneri de dezvoltare ai Republicii Moldova s-au întrunit în incinta parlamentului, la inaugurarea expoziției mobile „Nu dați vina pe haine”. La eveniment au participat și deputați, membri ai „Comisiei drepturile omului și relații interetnice”.
Expoziția, care vine să combată stereotipurile ce pun vina violului pe umerii femeilor și fetelor ce ar fi „provocat” violul prin ținuta lor vestimentară, a servit drept prilej pentru a relua discuțiile despre un subiect foarte sensibil. Este vorba despre nevoia tot mai stringentă de identificare a posibilităților de ajustare a cadrului legal național menit să asigure o mai bună protecție a femeilor și fetelor din țara noastră împotriva violenței sexuale.
În discursul său de deschidere, deputata Doina Gherman, preşedinta „Comisiei drepturile omului şi relații interetnice” și moderatoarea evenimentului, a menționat: „Trebuie să luăm atitudine și să revizuim cadrul legislativ. Combaterea violenței sexuale împotriva femeilor trebuie să fie o prioritate pentru autorități. În acest context, vreau să reamintesc de proiectul de lege privind modificarea legislației penale în domeniul infracțiunilor privind viața sexuală în conformitate cu standardele internaționale, proiect care, la moment, se află în lucru la Ministerul Justiției.”
Daniela Misail-Nichitin, directoarea Programului Femei al CI „La Strada Moldova”, organizator al evenimentului, a argumentat astfel oportunitatea inaugurării expoziției în incinta organului legislativ suprem al statului: „În Republica Moldova, restabilirea în drepturi a victimelor infracțiunilor sexuale este compromisă grav. Fără a desconsidera victimele altor infracțiuni, victimele violenței sexuale sunt deosebit de vulnerabile prin faptul că, pe lângă trauma violului, sunt nevoite să participe la procesul de investigare a infracțiunii, prin depunere de declarații, retrăind astfel abuzul în cele mai mici detalii. Evenimentul de astăzi este un prilej de a identifica, în comun cu factorii de decizie și partenerii de dezvoltare, căile de ajustare ale prevederilor legale naționale la standardele internaționale din domeniu.”
În momentul de față, în Republica Moldova, procedura de incriminare a cauzelor privind violența sexuală încă mizează prea mult pe obligația victimei de a opune rezistență fizică. Victima, dacă găsește forțe să-și facă dreptate, e nevoită să demonstreze în instanță că a fost forțată sau că s-a ales cu vătămări fizice sau psihice vizibile. În mai multe țări europene, printre care Suedia, Marea Britanie, Islanda și Germania, „Legea Consimțământului” se implementează deja cu succes în judecarea infracțiunilor privind viața sexuală. Astfel, noile prevederi ale legislației acestor țări, definiția noțiunii de viol nu conține niciun cuvânt despre utilizarea forței sau despre amenințare. Accentul este pus pe exprimarea clară a consimțământului persoanelor implicate într-un raport sexual.
Totodată, Anne Coleman-Honn, şefa secţiei politice a Ambasadei SUA la Chișinău a spus: „Ambasada SUA la Chișinău își reconfirmă angajamentul de a apăra drepturile tuturor femeilor și fetelor de a trăi libere de orice formă de violență. Acum este momentul oportun să contribuim împreună, autorități, societate civilă și organizații internaționale, pentru a pune capăt violenței în bază de gen și pentru a sprijini și capacita fiecare supraviețuitoare a violului.”
Evenimentul de astăzi este parte a campaniei „16 zile de activism împotriva violenței în bază de gen” și este organizat în parteneriat cu Fondul ONU pentru Populație (UNFPA) în Moldova, Centrul de Drept al Femeilor, cu suportul Ambasadei SUA la Chișinău.
În primul semestru al anului 2019 Telefonul de Încredere pentru femei și Fete 0 8008 8008 (TIFF) a înregistrat o creștere a numărului de apeluri de sesizare a cazurilor de violență sexuală (față de 27 de apeluri în 2018). În total, au fost preluate 41 de apeluri, prin care au fost raportate 16 cazuri de violență sexuală. Doar în 39 % dintre apeluri la Telefonul de Încredere au sunat înseși victimele violenței sexuale. În toate celelalte cazuri, au sunat fie familia și rudele victimelor, fie reprezentanții organelor de drept și profesioniștii din domeniu.
În 2018, consilierii TIFF au efectuat 249 de intervenții pe 112 cazuri de violență, dintre care 107 cazuri de violență în familie și patru cazuri de violență sexuală. Din 29 de victime ale infracțiunilor sexuale cărora Echipa de Suport pentru Femei și Fete le-a oferit asistență în 2018, 11 sunt copii (10 fete și un băiat) cu vârste cuprinse între opt și 16 ani.
Despre expoziție
Proiectul unei astfel de expoziții a fost realizat pentru prima dată la Universitatea Arkansas, SUA, în 2014. Ideea inițială a fost de a aduce în discuție în spațiul universitar cazurile de violență sexuală și de a fi alături de victimele ce erau indirect blamate și învinuite că ar purta o parte din vină. De cele mai multe ori ele erau întrebate: „În ce erai îmbrăcată în acea zi?”. De atunci, mai multe universități, dar și organizații nonguvernamentale din SUA, Kazahstan, Belgia au replicat expoziția și au venit cu același mesaj în spațiul public. Anul trecut, proiectul a fost organizat în premieră și în Republica Moldova.
