Laura Muruzuc este o tânără talentată care scrie poezie. Recent, a lansat primele versuri în format audio-vizual. Deși, la noi această modalitate de a transmite lumii arta scrisă încă nu este atât de populară, Laura este sigură că dacă găsești o cale potrivită poți să captezi atenția oamenilor și în așa mod.
Din 2018 a pornit un proiect de poezie audio. „MAUD”, așa e numele proiectului, care-ți aduce poezii înregistrate la un „microfon răgușit” și ajustate cu ilustrații în alb negru, realizate de artistul Fiodorov. Creația Laurei cuprinde, de fapt, ceea ce trăim noi: versuri despre copilării, orașe, oameni, răni, apa din robinet și lună.
La sfârșit de februarie a lansat prima poezie audio-vizuală. Nu știm dacă ați reușit sau nu să vă bucurați de reînvierea naturii, cert este că odată ce veți urmări imaginile de mai jos, ochii voștri se vor bucura de mult verde. Și, asta nu e tot, cel mai frumos moment este pregătit pentru urechile și sufletele voastre – poezia „Lăstar”.
Dacă sunteți curioși să aflați cine este Laura și de unde a pornit toată dragostea ei față de poezie, descoperiți în rândurile de mai jos.
#Cine este Laura Murzuc
„Sunt un stângaci învățat să scrie cu dreapta. Vin dintr-un mediu rural, un sătuc la nord de țară care avea pe vârf de deal o mică pădure de brazi, era și un mușuroi de furnici mare în ea. Restul e după scenariu… primăvara – salcâmi înfloriți, desculță în băltoacă sub ploile de vară, câmpurile lucrate toamna și iarna cu pâine coaptă și compot de coacăză roșie cu zmeură. Zic toate detaliile astea ca să mă explic, pentru că la sigur locul de unde vin și-a lăsat amprenta în mine. Și asta sunt eu, orașele mari tot pentru cer le plac.”
#Ce fel de poezie scrie Laura
„Eu cred că poeziile mele sunt „plutitoare”. Așa îmi par ele mie. Ca să o zic mai lămurit: scriu trist și apăsat, despre lucruri pe care le trăim, care ne dor, care ne înstrăinează și totuși post-gustul o să fie unul sărin, de înțelegere, de-o calmitate intimă, de acceptare. Îmi place procesul în sine, nu că îmi place, îl iubesc. Pornesc de la un cuvânt și jumătate, care cumva îmi agață de minte un cârlig, după vin celelalte. Cuvinte care plutesc deasupra capului meu și ele sunt suma trăirilor, alegerilor, pierderilor, întoarcerilor mele. E-o plină încântare.”
#Poezia – un hobby sau mai mult?
„Mă cred poet, învăț să zic asta atunci când mă prezint – mă cheamă Laura și sunt poet. Trăiesc poeziile mele și o fac sincer. Și anume de dragul sincerității ăsteia, mi-i fruntea senină. Ah… știu că sună clișeic, dar capul meu de dimineață până seara e o întreagă poezie. Așa mi-s ochii și așa mi-i mintea, și așa mi-i mersul… scriu poezie pentru că mă caut și de fiecare dată aproape mă cred că m-am găsit.”
#Despre poezie în formă audio-vizuală
Totul a pornit atunci când: „Trăiam și creșteam în mine drama asta pe care o are fiecare tânăr – că ceea ce este el în interior, e mult mai mășcat decât realitatea, decât locul unde e și ceea ce i se întâmplă. Știam ce am în mine și cine sunt, dar în realitate nu erau toate așa. Și poezia vizuală e potrivită pentru asta. Să împrumuți altora mintea și inima ta, și ei să poată vedea lumea în felul ființei tale.
Mi s-a întâmplat să-l cunosc pe omul ăsta talentat – Pavel Cojocaru. Și cumva am înțeles că ne asemănăm în idee. Lui dă-i o cameră video în mână și stai simplu și admiră-l la cât de migălos și darnic în detalii este. Mă bucur că am dat peste talentului lui, așa procastinator cum e (salut Pavel).”
#O să prindă sau nu această formă a poeziei la noi?
„Cred că o să prindă, dacă găsesc eu căile corecte ca să o transmit. Și dacă noi o să ne învățăm o dată și o dată, să ne împărțim cu ceea ce facem, fără sfială (care deseori nu ajută la nimic).”
#Și-ar așterne versurile într-o carte Laura…
„M-am gândit la asta. C. Noica are un citat care zice că românii sunt un popor care gândește mult lucrurile, rar ajunge să le și trăiască. Vreau eu sau nu vreau, Noica are dreptate. Trebuie să scap de idee asta, aproape amăgitoare – de timp potrivit și răbdare. Și să învăț să balansez lucrurile. Să egalez visările cu munca-mi și efortul depus pentru a ajunge la ele.”
#Planuri de viitor pentru poezie
„Vreau să fac mai multe lucruri, cel mai mășcat plan ar fi să transmit idea asta că poezia este suficientă, că ea poate fi motivul pentru care se adună oamenii într-o seară la un pahar de vin. Că ea poate fi un produs plin în sine, fără alte completări.”
Creația Laurei o puteți urmări în continuare AICI, iar noi îi urăm multă baftă în ceea ce face!
