Deputatul PD, Sergiu Sîrbu a transmis o sesizare la Curtea Constituțională prin care cere interpretarea mai multor articole, care se referă la interimatul Guvernului pe un termen lung. Astfel, Sergiu Sîrbu cere clarificări în privința situației când nu se poate forma un guvern pe parcursul a mai mult de 18 luni, datorită faptului că pe parcursul a două scrutine Parlamentare nu există o majoritate dintr-un partid sau o coaliție de partide care să voteze un nou executiv.
Democratul întreabă astfel dacă este admisă prelungirea unui blocaj parlamentar, dacă este obligat un guvern să ia toate măsurile neceare pentru a continua puterea, „asigura securitatea economică și financiară și a securității naționale” și dacă poate Guvernul în exercițiu să emită acte normative, inclusiv în domeniul de reglementare a legilor ordinare și organice.
Practic Sergiu Sîrbu întreabă dacă guvernul își poate continua activitatea nestingherit chiar și după validarea noilor deputați, dacă aceștia nu pot desemna un guvern, pentru o perioadă de mai mult timp de un an.
Potrivit legii, un guvern în exercițiu nu poate adopta decât hotărâri ce țin de administrație, și mai puțin de proiecte de legi. Dar lucrurile devin mai interesante.
Anume aceste două alineate întreabă dacă Guvernul în exercițiu își poate angaja răspunderea în fața Parlamentului, dacă situația este destul de incertă în Parlament, iar deputații nu pot ajunge la un consens în privința unei majorității pentru investirea unui guvern. Procedura de angajare a răspunderii era considerată excepțională până în anul 2013, însă aceasta a fost normalizată pe parcursul Guvernului Leancă și Gaburici, când executivele și-au angajat răspunderea asupra unor proiecte substituind dezbaterile Parlamentare cu doar niște bife la prezență a deputaților.
Astfel, practic ceea ce întreagă Sergiu Sîrbu este dacă Guvernul își poate angaja răspunderea, fiind în exercițiu (adică interimat), în situațiile când deputații nu pot numi un guvern (lucru tare probabil în conjunctura formată după alegerile de duminica trecută).
Cele trei întrebări adresate de decmocrați:
„Considerăm că este inadmisibil să admitem, chiar și teoretic să avem un vid de putere în caz de criză politică îndelungată. Astfel considerăm că este nevoie de o interpretare extensivă a Legii Supreme prin care ar fi atribuite Guvernului, în cazuri excepționale de blocaj instituțional, competențe legislative pentru a asigura continuitatea puterii de stat, asigurarea securității financiare, economice, sociale a statului, securității naționali și capacității de apărare a țării”, se menționează în textul sesizării democratului.
Textul complet al sesizării îl puteți vedea aici:
Sesizare Curtea Constituțio… by on Scribd
În urma alegerilor Parlamentare din 24 februarie în Parlament au acces patru partide. PSRM a luat 35, PD a luat 30, ACUM a luat 26 iar Partidul Șor alte 7. Trei deputați sunt independenți. În condițiile actuale, o majoritate Parlamentară poate fi formată doar coalizând oricare din deputații fracțiunilor PD, PSRM și ACUM. Ultimii au declarat că nu vor negocia cu primii doi, în timp ce Igor Dodon a menționat că vede