Polenizarea căpșunilor de către albine produce fructe mai mari, mai roșii și mai ferme. Aceasta este concluzia unui studiu publicat miercuri, care pare să demonstreze că beneficiile economice legate de albine sunt încă subestimate.
În cadrul studiului, coordonat de Bjorn Klatt de la Universitatea Goettingen din Germania, au fost comparate căpșuni obținute prin polenizarea de către albine, de către vânt sau prin autopolenizare.
Fructele care au fost polenizate de albine aveau o greutate mai mare, mai puține defecte, o culoare mai intensă și erau mai ferme, această ultimă caracteristică prelungind durata de viață a căpșunilor pe rafturi. Căpșunile polenizate de albine cântăreau, în medie, cu 11% mai mult decât cele polenizate prin vânt și cu 30% mai mult decât cele autopolenizate, potrivit studiului, publicat în revista britanică de specialitate Proceedings of the Royal Society B.
Faptul că sunt mai ferme permite ca fructele să fie expuse mai mult timp pe rafturile supermarketurilor, de la 12 până la 26 de ore mai mult, ceea ce are implicații comerciale semnificative. Rezultatele obținute se pot explica prin polenizarea mai completă a achenelor – micile pete care acoperă căpșuna, care joacă un rol în sistemul hormonal al fructului.
Extrapolând aceste rezultate la alte culturi, autorii studiului estimează că polenizarea de către albine a fost, în general, „subestimată până acum” și constituie un element „vital și important din punct de vedere economic” al calității fructelor.
Studiul subliniază că 90% din căpșuni nu mai pot fi comercializate după patru zile de depozitare. Pe o piață europeană de 1,5 milioane de tone, polenizarea de către albine ar permite reducerea pierderilor cu 11%, adică 236 de milioane de euro pe an, au calculat cercetătorii.
