Ex-Premierul Vlad Filat a depus cerere la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO). Decizia a fost luată de Vlad Filat în contextul în care magistrații din Republica Moldova au emis o hotărâre de condamnare ilegală.
„În cerere, Vlad Filat a invocat că, pe parcursul procesului de judecată, i-au fost încălcate mai multe drepturi garantate de Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale: art. 3 din Protocolul nr.1 raportat la art.13 din Convenție, art. 6, art. 8, art.18, etc
- Vlad Filat a reclamat încălcarea art. 3 din Protocolul nr.1 raportat la art. 13 al Convenției. Deşi a fost ales membru al Parlamentului pe baza unor alegeri democratice, ridicarea imunităţii şi revocarea mandatului de deputat s-a dispus cu încălcarea flagrantă a dreptului intern.
- Fostul deputat a cerut constatarea încălcării art. 6 din Covenție care prevede dreptul la un proces echitabil. În cerere, Vlad Filat a invocat încălcarea principiului publicității ședințelor de judecată. „Am fost victima unui proces desfășurat în condiții obscure, de clandestinitate, fiindu-mi interzis dreptul de a comunica cu mass-media …. Nu a fost prezentat niciun element din care să rezulte că judecata mea în condiții de publicitate ar afecta interesul justiției”, se menționează în cerere.
- De asemenea, dreptul la un proces echitabil a fost încălcat și prin faptul că marea majoritate a cererilor de audiere a unor martori și de efectuare a unei expertize de specialitate au fost respinse fără vreo motivare concretă. Nu a fost respectat principiul egalității de arme cu acuzarea, etc. În același timp, Vlad Filat se plânge Curții Europene pe faptul că magistrații care l-au judecat nu au prezentat garanții de imparțialitate.
- La fel, a fost încălcat art. 8 din Convenție – Dreptul la respectarea vieții private și de familie – prin faptul că au fost divulgate intenționat în presă anumite acte din dosar. Totodată, în tot cursul procesului penal, Vlad Filat a apărut încătușat și înconjurat excesiv de mascați. Acest lucru a indus opiniei publice ideea vinovăției lui Vlad Filat. Astfel, i-a fost afectată nu doar viaţa privată, ci şi imaginea publică.
- Fostul premier mai invocă și încălcarea art. 18 din Convenție raportat la încălcarea tuturor celorlalte drepturi prevăzute de art. 3, art. 5, art. 6, art. 8, art. 13 şi art. 3 din Protocolul nr. 1. În principal, se punctează ținerea în arest preventiv pe toată durata procesului, fără probarea vreunui risc real al faptului că urmărirea și judecarea se pot desfășura doar în condiții de detenție. Scopul menținerii arestului preventiv până la finalul procesului a fost înlăturarea lui Vlad Filat din spațiul public și politic, se menționează în plângerea la CtEDO”, a declarat avocatul Igor Popa.
Totodată, reprezentantul lui Vlad Filat la Curtea Europeană, avocatul Igor Popa este convins că CtEDO va obliga instanța națională să revizuiască dosarul lui Vlad Filat și să îl restabilească în drepturi.
„Ce s-a întâmplat în acest dosar de rezonanță este o eroare judiciară. Cu siguranță, acest caz va completa șirul dosarelor pierdute de Republica Moldova la Curtea Europeană. Este regretabil faptul că Vlad Filat nu a avut parte de un proces transparent, iar instanțele de judecată din Republica Moldova au admis ilegalități pe bandă rulantă. Domnul Filat a fost nedreptățit, iar cei care au comis ilegalități în instrumentarea acestui dosar vor purta răspundere pentru faptele lor. Este grav faptul că până la pronunțarea unei decizii de către CtEDO, Vlad Filat va fi izolat de societate și de cei dragi. Sunt sigur că în dosarul lui Vlad Filat adevărul va triumfa”, susține Igor Popa.
Amintim că Vlad Filat a fost condamnat pe 27 iunie 2016 de către Judecătoria Buiucani la nouă ani de închisoare cu executare, fiind găsit vinovat de corupere pasivă și trafic de influență, după ce Ilan Șor, principalul învinuit în fraudele din sistemul bancar, aflat astăzi în arest la domiciliu, a scris un autodenunț în care indica faptul că i-ar fi dat mită de 250 de milioane de dolari.
Sentința a fost menținută, în mare parte, și la Curtea de Apel, în noiembrie 2016. Potrivit magistraților de la Buiucani, Filat ar fi primit „personal sau prin intermediari” bunuri și servicii în valoare de aproape 39,6 de milioane de dolari (peste 795 de milioane de lei). La Curtea de Apel, această sumă aproape s-a înjumătățit, ajungând la 23,6 milioane de dolari (peste 472 de milioane de lei).
