În condițiile actuale, de schimbări rapide în toate domeniile, universitățile trebuie să ofere studii de calitate și adaptate la prezent, pentru a le oferi tinerilor posibilitatea de a se încadra mai ușor pe piața muncii. În timp ce HR Managerii susțin că universitățile din țară nu își adaptează programul conform necesităților de piață, instituțiile de învățământ declară că încearcă să fie în pas cu dezvoltarea și să își ajusteze programele de studii, astfel încât acestea să corespundă realității. În acest sens, începând cu acest an au fost introduse trei specialități noi la care s-au înscris aproape 100 de tineri și care sunt siguri că își vor găsi un job după finalizarea studiilor.
Universitățile pun la dispoziția tinerilor unele domenii la care se înscriu puțini studenți, pentru că aceștia nu își pot găsi un job după finalizarea studiilor sau din contra, sunt specialități solicitate de multe persoane, însă la care probabilitatea de a te putea angaja după finalizarea studiilor este destul de mică. HR Managerii susțin că angajatorii sunt în căutarea specialiștilor pe domenii înguste, ceea ce nu se oferă în instituțiile noastre de învățământ. Deseori angajatorii sunt dispuși să îi instruiască pe tineri la locul de muncă, doar pentru a avea personal calificat.
Marina Covalciuc, Director HR, Magenta Consulting
„În condițiile în care în fiecare zi viața noastră este influențată de inovații care acum trei ani nici nu erau pe piață, foarte populare încep a fi posturile hybrid, care solicită cunoștințe și abilități din domenii, la prima aparență, diametral opuse. Project manager bancar – persoane cu cunoștințe în sistemul bancar și abilități de project management, chiar și funcția de Manager resurse umane îți solicită cunoștințe și abilități din domenii precum psihologie organizațională, contabilitate/fiscalitate, pedagogie, management, drept. Observația mea este că actualmente, companiile din toate ariile de activitate sunt într-o perioadă dificilă din lipsă de personal calificat, iar când zic calificat mă refer la combinația de cunoștințe, comportamente și atitudini. Universitățile și companiile ar trebui să se așeze mai des la o masă rotundă și să discute despre necesitățile reale – și nu, nu mă refer ca să revenim la economia planificată, accent este necesar să fie pus pe aspecte calitative precum conținutul cursului, metode de evaluare, metode de predare, studierea inovațiilor și tendințelor la nivel global, etc. Aș încuraja să fie dezvoltate module care ar combina un spectru mai larg de cunoștințe și abilități.”
Mihaela Roșcov, Consultant Management și Dezvoltarea Organizațională
„Per general, la noi e o schismă între instituțiile de învățământ și piața muncii. Din păcate în universități se pregătesc oamenii din punct de vedere teoretic, și acela deseori nu mai este actual. Când tinerii absolvenți intră pe piața muncii ei trebuie să învețe totul de la zero, de asta este salutat voluntariatul sau implicarea tinerilor în activități sociale sau de organizare. Acum, ne confruntăm cu o criză pe piața muncii, atât din lipsă de specialiști, cât și din lipsa oamenilor care vor să lucreze. Prin urmare, angajatorii sunt dispuși să învețe, doar să găsească oameni loiali și motivați de a lucra. Însa asta este o raritate, ținând cont și de ambițiile noii generații și viteza cu care ei absorb o informație și acceptă noi provocări”.
Cristina Fleștor, director al companiei de training și consultanță HR Portal
„Problema universităților noastre e că deși pregătesc specialiști în marketing, spre exemplu, există o discrepanță foarte mare între practică, ceea se învață și ceea ce așteaptă angajatorii. Acest lucru este actual pentru mai multe profesii. Dacă e să ne referim însă la ceea ce nu există în universitățile noastre, sunt specialitățile înguste. Nu se mai caută marketing general, dar se caută brand manager, PR manger etc. Angajatorii au nevoie de specialiști în domenii înguste”.
Marina Cucer, specialist în recrutare, Amazon
„Cererea depinde de profilul și necesitățile angajatorului, dar lucrând pentru diferite țări din Europa am observat că cerere este pentru orice tip de specialitate. Atât timp cât într-adevăr este „specialitate” și nu doar un set de teorie învățată pe de rost. În Moldova, momentan, lipsesc studiile ce presupun domeniile moderne de dezvoltare, iar asta se aplică la fiecare specialitate. În același timp, probabil, majoritatea sunt adaptate pieței autohtone. Deseori companiile nu sunt educate cu referire la ce pot ele face pe anumite direcții, de aceea totul rămâne la conceptele de acum 10 ani”.
UTM și USMF au pus la dispoziția tinerilor mai multe specialități noi în acest an
În acest an de studii, două universități din țară au inclus trei specialități noi. Necesitatea completării Nomenclatorului cu noi domenii de formare şi specialităţi a apărut ca rezultat al dezvoltării lor în sistemul învățământului superior european, dar şi pentru a le oferi mai multe oportunităţi de angajare viitorilor absolvenţi.
De asemenea, au fost optimizate mai multe specialităţi în scopul asigurării accesului mai extins la angajare. Potrivit Ministerului Educației, piața muncii din Republica Moldova a suferit în ultimii ani transformări semnificative, care se manifestă, în special, prin reducerea locurilor de muncă în țară.
„Necesitatea introducerii noilor specialități este dictată de eliminarea unor contradicții cu documentele europene în domeniul învățământului superior și oferirea unor standarde comune pentru formarea profesională la ciclurile universitare, precum și compatibilizarea actelor de studii eliberate de către instituțiile de învățământ superior din Republica Moldova cu documentele educaționale europene, pentru asigurarea recunoașterii diplomelor moldovenești peste hotarele țării. Noile specialități au fost incluse pentru a oferi noi domenii de formare profesională și specialități, în conformitate cu schimbările care se produc pe piața muncii și reformele întreprinse în viața social-economică a țării”, a menționat Ndajeda Velișco, șefa Direcţiei învăţământ superior și dezvoltare a științei.
Universitatea Tehnică a Moldovei, în pas cu dezvoltarea
Universitatea Tehnică a Moldovei a scos la concurs în acest an 60 de programe de licență, două dintre ele fiind o noutate pentru studenți: Robotica și Mecatronica și Ingineria Software. La Ingineria software au fost înscriși 45 studenți la buget și 5 la contract cu achitarea taxei de studii, iar la Robotică și mecatronică 25 studenți la buget și 5 la contract.
„Robotica este un domeniu de mare perspectivă, inclusiv în Republica Moldova, întrucât oferă un mod interesant de studiere a științei, tehnologiei, şi ingineriei, totodată inspirându-i pe studenţi să urmeze o carieră în aceste domenii. Noua specialitate va fi şi o continuitate pentru elevii antrenaţi în prezent în cadrul programului ROBOCLUB, care se bucură de o mare popularitate şi care este implementat în peste 80 instituții educaţionale şi biblioteci din Republica Moldova. Un vis al studenţilor înscriși la noul program de studii este să creeze un robot „made in Moldova”, care să poată substitui profesorul la cursurile de informatică sau programare”, susține Dinu Țurcanu, Şef Direcţiei Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii, UTM.
Programul Ingineria Software prevede la rândul său introducerea unor metodologii și metode de predare-învățare inovatoare: învățare bazată pe probleme (PBL) și învățarea bazată pe cercetare (EBL). Studenții înmatriculați la această specialitate vor beneficia de metode moderne de predare-învățare preponderent în limba străină (engleza), iar începând cu anul II de studii – de mobilități academice la instituțiile partenere din UE.
Pentru studiile universitare la noul program de studii, implementat din 1 septembrie 2017, Ingineria Software, în concursul de admitere au fost incluse două examene suplimentare: o probă de competenţă lingvistică (limba engleză) eliminatorie, notată cu admis/respins şi examen la Matematică. Chiar dacă în concursul de admitere au fost şi alte specialităţi aferente domeniului Tehnologia Informaţiei, care nu aveau probe de concurs, specialitatea Ingineria Software a fost suprasolicitată, fiind înmatriculaţi candidaţi şi la studii cu taxă. La specialitatea Robotică şi Mecatronică, momentan, sunt acoperite toate locurile cu finanţare bugetară.
„Dacă vrei să faci știință, ai nevoie de un PC și de abilități de a lucra cu diferite softuri sau limbaje. Dacă vrei să îți deschizi un restaurant ai nevoie de PC-uri pentru contabilitate și chestii similare. Concluzia e că ai nevoie de persoane care să poată dezvolta softuri și gestiona calculatoare, astfel încât utilizatorii să aibă o experiență cât mai lejeră, deci, necesitatea acestei specialități e evidentă. Faza bună e că din universitate ies specialiști care pot face și joburi entry-level precum ar fi instalarea Windows-ului, dar și specialiști care scriu cod pentru algoritmi la companii precum Google, Amazon sau Apple. Despre cei din urmă e puțin zis că ne schimbă viața noastră de zi cu zi, care depinde în mare măsură de noile tehnologii. Cât despre profesori, toți sunt personalități foarte interesante cu multă experiență și care mă inspiră să progresez. Un exemplu ar fi orele de Matematică Specială la care cu toții mergem cu mare interes pentru că știm că de fiecare dată ne așteaptă ceva mind-blowing și glume bune. Un alt motiv de bucurie e curricula PBL (problem-based learning), specifică universităților tehnice din Danemarca, lucru care îmi face experiența mai plăcută. Nu am făcut încă o cercetare detaliată despre oportunitățile pentru Ingineri Software pe piață, dar intuiția îmi spune că nu am făcut alegerea greșită. La drept vorbind inserția pe piață (chiar și cea din Moldova) e destul de bună, și nu prea am auzit de specialiști IT talentați care să stea pe drumuri”, susține Silviu Fucarev, student la Ingineria Software.
„Aceste noi specialităţi nu sunt bazate doar pe concepte teoretice, ci şi pe o bază tehnico-materială foarte modernă. În acest context, actualmente, se finalizează reparaţia noilor laboratoare de studii din cadrul FCIM. De asemenea, în cadrul Proiectului PBLMD au fost efectuate reparaţii ale noilor săli de studii conform conceptului PBL, acestea fiind dotate cu dispozitive hardware şi produse software corespunzătoare noului concept de instruire”, a mai spus Dinu Țurcanu, șeful Direcției Tehnologia Informației și Comunicații.
În baza Centrului de Instruire şi Inovaţii TIC – TEKWILL, în perioada mai-august 2017 au fost instruiţi circa 60 de profesori ai UTM, care asigură, din 1 septembrie 2017, predarea cursurilor autorizate Cisco Systems studenţilor Universităţii Tehnice a Moldovei. Tekwill Academy va oferi cursuri și instruiri tehnice în mod regulat, pe tot parcursul anului, pe teme specifice, predate de profesioniști din domeniul TIC. Cursurile oferite de Cisco Networking Academy Program pun accent pe conceptele teoretice prezentate și pe multitudinea de activități practice, studenții având posibilitatea să se familiarizeze cu conceperea, instalarea și operarea rețelelor de diverse dimensiuni și complexitate. Cisco Netacad este cel mai răspândit program educaţional în domeniul IT.
„Universitatea Tehnică a Moldovei îşi ajustează oferta educaţională şi programele de studiu conform cerinţelor studenţilor şi a pieţei muncii. Periodic, UTM propune noi specialităţi având în vedere cererea de pe piaţa muncii, în acelaşi timp unele programe care nu mai sunt solicitate, vor fi propuse spre radiere din nomenclatorul specialităţilor în învăţământul superior. În scopul alinierii la cerinţele angajatorilor din domeniul IT, UTM periodic modernizează curriculele de studii la discipline, acestea fiind discutate şi avizate de companii din domeniul TIC, Asociația Națională a Companiilor din Domeniul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ATIC), etc”, a menționat Dinu Țurcanu.
Optometria – o specialitate prestigioasă și necesară pe piața muncii din Moldova
Anul acesta la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova a fost lansată o nouă specialitate – Optometria. În prezent, în Europa, profesia de optometrist este recunoscută ca fiind una dinamică, în continuă dezvoltare, ce necesită cunoştinţe atât din domeniul tehnicii, medicinei, psihologiei, cât și a economiei și comerţului. La această specialitate au fost înscriși 10 studenți la buget și 5 în bază de contract.
Planul de studii pentru această specialitate a fost elaborat în corespundere cu standardele europene. Activitatea optometrică se înscrie în cadrul activităților de asigurare a asistenței oftalmologice primare populației de-a lungul întregii vieți. Profesia de optometrist îmbină aspectele tehnice ale domeniului cu cele de îngrijire medicală acordată pacientului. În SUA, optometria este în topul celor cinci, cele mai prestigioase specialități medicale, iar în Europa – aceasta este foarte actuală și solicitată. Pe parcursul studiilor studenții vor beneficia de practică în cadrul Universității Buskerud and Vestfold University College din Norvegia.
„Sistemul nostru primar, oftalmologic, este destul de jos. Până în prezent, avem raioane în care nu activează nici un oftalmolog. Avem mulți pacienți cărora le este greu să ajungă la un oftalmolog, însă optometristul va putea să le vină în ajutor. Programul a fost inițiat datorită partenerilor noștri din Norvegia, tot ei fiind cei care ne vor sponsoriza pentru început. Studenții din prima promoție vor merge în această vară la practică în Norvegia, dar și la sfârșitul anului trei. Costurile de deplasare vor fi acoperite din cadrul proiectului. După acești patru ani de studii, studenții vor putea să acorde primul ajutor medical, cu excepția tratamentului. Optometria este o e specialitate recunoscută în toată lumea și are nivele diferite de educație. Dacă e să gradăm aceste nivele până la cinci, în Moldova nivelul acestei specialități va fi patru, așa că sperăm că tinerii își vor găsi ușor de muncă și nu vor pleca din țară”, a menționat Ala Pabuca, coordonatoare de proiect și conferențiar universitar, catedra Oftalmologie, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.
Curricula specialității a fost realizată după ultimele standarde europene, asupra căreia au lucrat specialiști din Norvegia împreună cu cei de la Catedra de oftalmologie a USMF „Nicolae Testemițanu”.
Optometristul este cel care descifrează în faza iniţială primele aspecte ale viciilor de vedere, le evaluează şi face trimitere la serviciile oftalmologului. Conform Nomenclatorului, această specialitate însumează 240 de credite, este destinată programului de licență și are o durată de 4 ani. Profesia de optometrist este recunoscută în nomenclatorul de meserii din România şi, de asemenea, la nivel european prin Comisia Europeană de Optică şi Optometrie.
„Ceea ce ține de ore, acestea sunt diferite. Facem și engleză, învățăm terminologia medicală, în special a ochiului. Este și matematică unde e dificil de tot, anatomie, biofizică, histologie, optometrie fundamentală. Dintre toate, cea mai așteptată este ziua de miercuri pentru a merge la ora de optometrie. Anume optometristul este cel care descifrează, în fază iniţială, primele aspecte ale viciilor de vedere, le evaluează şi le poate corecta, iar în caz de necesitate face trimitere la medicul oftalmolog. Momentan, probabil nu sunt mulți optometrişti la noi în țară, ceea ce le face lucrul medicilor oftalmologi supraîncărcat (din spusele unor specialiști)”, a menționat Ana Talmazan, studentă la Optometrie.
„Optometria e ceva nou și interesant și depinde de noi, prima generație, dacă o să fie o facultate căutată. Am ales foarte ușor. Am văzut un anunț pe site, și mi-am zis de ce să nu încerc? Având în vedere ca lucrăm după un program norvegian, pot să spun că e destul de greu, mult material care trebuie însușit, însă totodată avem și ore diferite fața de cei de la Generală, cum ar fi lucrul direct cu pacienții. Ajungând în spital, am înțeles că e chiar necesară optometria, pentru că nu avem îndeajuns oftalmologi, iar în majoritatea magazinelor de ochelari, lucrează persoane nespecializate, care nu prea înțeleg cum lucrează ochiul”, spune Sorin, student la Optometrie.
De cealaltă parte, sunt și tineri care au fost nevoiți să plece din țară sau să aleagă o altă specialitate din motiv că universitățile din țară nu le-au pus la dispoziție specialitățile la care și-ar fi dorit să studieze.
„Am vrut să fac Risk Management pentru că sunt foarte puține persoane care activează în acest domeniu. Cred că ăsta este și motivul pentru care multe companii și bănci dau faliment, pentru că nu este o persoană care să conducă corect și să aibă o gândire strategică în acest sens. Sunt puțini elevi care aleg această specialitate, pentru că de cele mai multe ori nu prea înțeleg ce înseamnă de fapt și că își pot găsi un post de muncă. Acum îmi fac studiile la ASEM, la facultatea de Economie Mondială și Relații Economice Internaționale. Am ales această facultate pentru că vreau totuși să fac Risk Management la masterat”, menționează Tatiana Capațina, studentă.
„Dintotdeauna mi-a fost interesant procesul creării parfumurilor. Piața din Moldova are nevoie de asemenea specialiști. Avem materie primă de înaltă calitate, pământ fertil pentru a crește o mare varietate de plante și oameni înalt calificați pentru a se dedica acestui domeniu. Spre exemplu, levănțica moldovenească este exportată în Franța iar uleiul acesteia este ultilizat în industria parfumurilor franceze. În opinia mea ar trebui să existe un curs universitar, măcar la masterat, în domeniul parfumeriei, pentru a avea posibilitatea să studiem acasă acest domeniu, iar ulterior să fim recunoscută și ca o țară – lider comercial în parfumerie. Acest curs ar trebui să cuprindă chimia organică, anorganică, tehnologia produselor cosmetice și desigur că familiile olfactive. Acum am fost admisă în România, într-un alt domeniu, dar undeva în mine dăinuiește spiritul unui vis neîmplinit care poate îl voi realiza vreodată, de ce nu, chiar aici, la noi acasă”, spune Florentina Oprea.
Experiența internațională
Universitățile din Suedia s-au clasat pe cele mai bune poziții, după SUA și Marea Britanie, în ultimului raport publicat de Ranking Web of Universities, un top care analizează peste 24.000 de universităţi din întreaga lume. Analizând cele mai bune universități din Suedia, constatăm că acestea sunt specializate pe un singur domeniu, de regulă, și nu oferă un număr mare de specialități, așa cum se întâmplă în Republica Moldova. Instituțiile de învățământ superior din Suedia se concentrează în jurul unui număr redus de specialități, astfel încât toate eforturile sunt direcționate într-un singur punct. De exemplu, Karolinska Institutet, una dintre cele mai bune instituții de învățământ din Suedia, în etapa de licență oferă doar studii în biomedicină. Universitatea de Medicină din Moldova nu are însă o astfel de specialitate, acest domeniu fiind studiat doar în cadrul unui curs la Medicina Generală. Specialitatea este studiată însă la Universitatea Liberă Internațională în cadrul facultății Biomedicină și Ecologie.
O altă universitate de top din Suedia, Universitatea Uppsala, în etapa de licență pune la dispoziția studenților două facultăți:
– Arts and Humanities cu specialitatea Game Design and Graphics;
– Technology and Engineering cu specialitațile Game Design and Programming și Game design and Project Management.
Cei care finalizează Facultatea de Technology and Engineering vor avea competențe profesionale în ceea ce ține de dezvoltarea jocurilor. Mulți dintre absolvenții acestei facultăți și-au deschis propriile studiouri și lucrează la unele dintre cele mai cunoscute companii de jocuri. Pe lângă competențe software pentru dezvoltarea jocurilor, studenții acestei facultăți capătă cunoștințe avansate în domeniul programării și a conducerii, precum și în planificarea proiectelor de joc.
În Republica Moldova nu există o astfel de specialitate, însă în cadrul UTM, și anume la FCIM, studenții au parte de un curs în care se studiază Programarea Grafică, care este destul de aproape de Game Design. Momentan, domeniul de game design este extrem de popular, așa cum anual se organizează tot mai multe turnee de gen esports, iar jocurile video devin o industrie aparte. Astfel, specialiștii în domeniul dezvoltării, testării și mentenanței lor sunt necesari pe piață.
