Persoanele cu funcții publice din Republica Moldova, care nu își vor putea justifica averile, ar putea rămâne fără ele. Cel puțin, așa spune actuala legislație națională în domeniul confiscării averii dobândite ilicit, a cărei implementare mai trenează însă. Între timp, unele țări europene deja folosesc banii obținuți din vinderea bunurilor, confiscate de la persoanele care nu le-au putut justifica.
Teoretic, la noi…
În prezent, cadrul legislativ național prevede că această confiscare poate fi cerută de procurori, dar și de inspectorii de integritate din cadrul Autorității Naționale de Integritate (ANI), o structură nouă care înlocuiește Comisia Națională de Integritate.
Potrivit Legii cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, intrată în vigoare la 1 august 2016, ANI va verifica averile subiecților declarării. În cazul în care instituția va stabili că persoana supusă controlului are venituri și bunuri scumpe, acumulate în perioada când deține o funcție publică, dar nu poate justifica proveniența acestora, va fi întocmit un act ce va stabili existența unei averi nejustificate. După care, cererea privind confiscarea valorii bunurilor va fi depusă la judecătoria de circumscripție. În cazul în care instanța de judecată emite o decizie definitivă prin care se constată caracterul nejustificat al averii, este informat Ministerul Finanțelor spre executare.
Potrivit legii, „confiscarea se poate referi la întreaga valoare a averii deținute de subiectul declarării, la valoarea unei părți din aceasta sau a unui bun/unor bunuri determinate”. De asemenea, „în cazul în care se dispune confiscarea valorii averii nejustificate, a unei părți din avere sau a unor bunuri determinate, acestea vor fi valorificate prin vânzare la licitație, în conformitate cu procedura stabilită de Guvern sau, după caz, vor fi transmise în proprietatea statului”, se arată în actul legislativ.
Deși, în ultimii ani, și presa, și societatea civilă din Republica Moldova au semnalat nenumărate cazuri de posibile averi dobândite ilicit, nici până la adoptarea Legii cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate, nici după intrarea în vigoare a acesteia în ţara noastră nu au existat cazuri de confiscare a bunurilor ilegale. Între timp, orice guvernare vorbește despre apropierea și preluarea standardelor și practicilor europene.
Practic, la ei…
Dacă Republica Moldova este novice la capitolul confiscării averilor nejustificate, unele țări ale Uniunii Europene aplică această procedură de mai mulți ani, fiind o practică de succes. Potrivit studiului Disposal of confiscated assets in the EU Member States (Dispunerea de bunurile confiscate în statele membre UE, n.a.), realizat de Centrul pentru Studii Democratice din Europa, în majoritatea statelor comunitare, bunurile dobândite ilicit sunt confiscate fie prin procedură civilă, fie prin cea penală.
● În Republica Cehă, persoanelor publice le pot fi confiscate bunurile doar dacă acestea sunt cercetate penal. Codul de procedură penală ceh permite confiscarea atât a proprietăților, cât și a bunurilor financiare. Și în Danemarca, procedura de confiscare a averii nejustificate urmează, de regulă, după o condamnare penală. O practică frecventă în această țară scandinavă este cea de vânzare a bunurilor confiscate, iar banii obținuți sunt transferați în visteria statului.
● În Finlanda, la fel, confiscarea este posibilă numai în cadrul unei proceduri penale și este reglementată de Codul penal. O regulă aplicată în această țară este că bunurile, care urmează să fie confiscate, sunt gestionate foarte bine, pentru a minimiza deteriorarea acestora. În Finlanda proprietățile confiscate fie se vând, fie sunt utilizate de către instituțiile sau autoritățile publice locale.
● Condamnarea penală servește drept argument pentru confiscarea averilor și în Lituania. În acest stat baltic, dreptul de proprietate ale unei persoane poate fi restricționat temporar prin decizia procurorului de a asigura confiscarea.
● Spre deosebire de țările menționate mai sus, în Irlanda confiscarea averii nejustificate este posibilă și într-un proces penal, și în unul civil. De regulă, proprietățile sunt vândute la licitație, iar mașinile – prin intermediul dealerilor auto. Metoda de vânzare este aprobată de instanță, atunci când este pronunțată decizia definitivă de confiscare. Practica prevede vânzarea cât mai rapidă a bunurilor, banii câștigați fiind direcționați imediat către Ministerul Finanțelor.
Noua Directivă UE vizează și persoanele-terțe
În ultimii ani, statele UE și instituțiile europene și-au unit eforturile pentru a combate îmbogățirea ilicită. Pentru ca să existe norme legislative unice în acest sens, în 2014, Parlamentul European a adoptat o Directivă ce prevede că, în cazul în care valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată, raportată la venitul persoanei, nu poate fi justificată, țările comunitare vor putea aplica procedura de confiscare extinsă.
O altă prevedere importantă a Directivei UE este că se va permite confiscarea de la terți, în condițiile în care cei care își dobândesc averile în mod fraudulos înregistrează de multe ori conturile bancare și bunurile pe numele altor persoane. „Numai dacă luăm averile infractorilor vom putea îndrăzni a crede că reducem marea criminalitate. Trimiterea unor oameni la închisoare, dar lăsarea banilor murdari în circulație nu mai poate fi tolerată”, declara acum doi ani europarlamentara Monica Macovei, fostă ministră a Justiției din România și co-raportoarea și promotoarea acestei Directive.
Anul 2016 a reprezentat termenul-limită până când țările membre UE urmau să-și adapteze cadrul legislativ național la Directiva privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană.
Lilia Zaharia
Articol realizat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al National Endowment for Democracy (NED). Citiţi „Obiectiv European” pe pagina web www.api.md
