Directorul întreprinderii sociale „Floare de cireș“ ne-a vorbit despre cum antreprenoriatul social poate schimba mentalitatea moldovenilor, dar și despre resursa de aur pe care țara noastră o pierde, fără niciun fel de măsuri de prevenire.
Vă rog să ne spuneți în ce a constat cea mai recentă acțiune la care ați participat în calitate de voluntar.
În ultimele şase luni, am participat în calitate de invitat ca să împărtăşesc cunoştinţele şi experienţa mea în domeniul antreprenoriatului social la mai multe evenimente (seminare, conferinţe, mese rotunde) desfăşurate la noi în ţară, la care au venit reprezentanţi ai sectorului asociativ, funcţionari publici şi tineri. Mă mândresc cu faptul că organizaţia pe care o conduc are la activ o istorie de succes – întreprinderea socială „Floare de cireş” SRL, iar modelul de afacere al acesteia s-a dovedit a fi viabil mai bine de doi ani. Mai mult ca atât, exemplul nostru poate fi replicat cu uşurinţă în mai multe localităţi din Republica Moldova. Este cazul să menţionez că, personal mă implic deseori în bază de voluntariat pentru a ajuta echipa întreprinderii sociale în prestarea serviciilor de catering, particip la dezvoltarea capacităţilor angajaţilor companiei. Cel puţin o dată pe an, împreună cu colegii mei de la Eco-Răzeni şi Floare de cireş, iniţiem şi participăm activ la acţiuni de salubrizare a spaţiilor verzi din satul Răzeni.
Care este cel mai important proiect pe care l-ați realizat în acest an împreună cu organizația pe care o reprezentați?
De curând, Eco-Răzeni a lansat Programul de instruire la locul de muncă şi angajare asistată a tinerilor cu dizabilităţi, program de care pot beneficia persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 ani din toate localităţile Republicii Moldova. Credem că este o acțiune unică şi ambițioasă, prin care ne-am propus ca timp de patru luni, câte un grup de 4 – 6 tineri să fie instruiți şi să obțină experiență de muncă în calitate de ajutor de bucătar, chelner/ospătar sau muncitor în seră. Persoanele instruite sunt angajate la întreprinderea socială „Floare de cireş” SRL cu contract de muncă şi primesc un salariu lunar. Programul include şi sesiuni de formare a abilităţilor de viaţă independentă, orientare în carieră, asistenţă în identificarea unui loc de muncă şi suport în primele 12 luni de la angajare. Primii şase ucenici (3 fete şi 3 băieţi) din mai multe regiuni ale ţării au început luna aceasta cursurile de formare profesională la locul de muncă.
Ce progrese ați sesizat, în ultimul an, privind implicarea tinerilor în activitățile civice la nivel național?
Urmăresc cu interes sporit toate noutăţile din domeniul sectorului asociativ, în special cele care se referă la participarea tinerilor. Am constatat că numărul şi diversitatea programelor, proiectelor, acţiunilor şi iniţiativelor de tineret este în creştere, respectiv există destule oportunităţi de participare şi implicare a acestora. Situaţia însă a rămas neschimbată în ceea ce priveşte localizarea oportunităţilor – acestea sunt concentrate în marile oraşe, în detrimentul localităţilor rurale sau a oraşelor mai mici reşedinţă de raioane. Cu toate acestea, tinerii, în mare parte studenţi, se implică activ în desfăşurarea campaniilor de sensibilizare, practică voluntariatul, participă la instruiri, interacţionează cu autorităţile publice, creează organizaţii neguvernamentale, etc. Aş menţiona aici însă şi faptul că mulţi tineri aleg să plece peste hotare, din variate motive. Cu regret însă, pentru nu există nici o politică publică care se abordeze acest fenomen.
Vă rog să relatați o acțiune desfășurată de un ONG în acest an, în Moldova, care v-a inspirat.
Admir munca tuturor colegilor din organizaţiile beneficiare de granturi ale Fundaţiei Est-Europene şi partenerilor Reprezentanţei SOIR Moldova. Ştiu că, împreună ne-am asumat angajamentul de a dezvolta programe importante pentru comunităţile şi cetăţenii Republicii Moldova: Fondul pentru Tineri, Antreprenoriat social şi Incluziunea socio-profesională a persoanelor cu dizabilităţi. Important este că noi toţi acţionăm la unison, identificăm soluţii eficiente la probleme, gândim asupra durabilităţii. Oricând este nevoie facem schimb de experienţă şi ne bucurăm de rezultate, iar dedicaţia, ambiţia şi profesionalismul ne caracterizează pe fiecare dintre noi.
Vă rog să numiți trei proiecte de antreprenoriat social din Moldova, care vă inspiră.
Săptămâna trecută, la Târgul ONG-urilor din Bălţi, am discutat cu Dna Tatiana Puga despre Centrul de Terapie Manuală San Tao, afacere socială care este dezvoltată de către Asociaţia Femeilor de Afaceri din Bălţi. Zilele acestea, am făcut o comandă de producere a genţilor din pânză la atelierul Asociaţiei Keystone Moldova. Aici am avut o colaborare plăcută cu Dan Corcodel. Admir deseori postările de pe pagina Facebook cu produsele angajatelor Asociaţiei „Mara Woman”. Cred că această listă o pot continua până la cel puţin 16 organizaţii care desfăşoară activităţi de antreprenoriat social în ţara noastră. Fiecare dintre aceste organizaţii şi persoane responsabile de managementul întreprinderilor sociale sunt un izvor nesecat de inspiraţie şi inovaţie socială pentru comunităţile din Republica Moldova.
Considerați că mediul rural este propice antreprenoriatului social în Moldova? Vă rog să argumentați răspunsul Dumneavoastră.
O întreprindere socială se constituie, dezvoltă şi înregistrează rezultate numai dacă contribuie direct şi permanent la soluţionarea problemelor de ordin social, ecologic, cultural, educaţional, etc. Or, situaţia în care ne aflăm noi, când pe agenda zilei se află o mulţime de asemenea probleme, în faţa cărora statul dă neputincios din umeri iar pentru business-urile clasice acest domeniu nu prezintă interes, mai ales în zonele rurale, antreprenoriatul social este un instrument oportun care poate contribui la schimbare, lucru care este demonstrat în multe state ale lumii. Probabil încă avem multe bariere care împiedică evoluţia firească a antreprenoriatului social în Republica Moldova. Printre acestea aş menţiona: vacuum legislativ, accesul limitat la investiţii sociale, etc. Consider că societatea civilă din ţara noastră a ajuns la o nouă etapă de dezvoltare. Are destule capacităţi ca în următorii ani să contribuie la crearea unui cadru propice pentru dezvoltarea antreprenoriatului social.
Ce anume are nevoie un om de afaceri pentru a deveni un antreprenor social de succes?
După părerea mea, formula după care ar trebui să se conducă un antreprenor social ca să devină de succes este:
Pasul 1: Identifică problema şi partenerii;
Pasul 2: Găseşte ideea de afaceri şi modelul potrivit;
Pasul 3: Formează echipa;
Pasul 4: Creează şi dezvoltă afacerea propriu-zisă.
Lăsând la o parte componenta comercială, ce i-ar putea motiva pe moldoveni să ia calea antreprenoriatului social?
Dorinţa de a avea un nivel de trai mai bun. Antreprenoriat social înseamnă inovaţie, schimbare de mentalitate, o nouă treaptă de dezvoltare socială, pune în funcţiune toate componentele unei societăţi, te face să te simţi util şi membru deplin al unei comunităţi.
Vă rog să comentați utilitatea evenimentului anual Civic Fest pentru ONG-urile din țară, dar și pentru societatea civilă.
Cred că a devenit deja cel mai aşteptat eveniment anual de către reprezentanţii societăţii civile din Republica Moldova. Cel puţin, noi la Eco-Răzeni ne pregătim să ne spunem povestea într-un cadru special, să inspirăm participanţii şi să ne facem mai mulţi prieteni. Pentru echipa întreprinderii sociale „Floare de cireş”, la fel este o mare sărbătoare. Ei sunt pregătiţi să gătească şi să servească cele mai gustoase bucate pentru cei mai deosebiţi oameni din ţara noastră.
Ce vă doriți să vedeți nou la edițiile viitoare ale Civic Fest?
Îmi doresc ca prin intermediul Civic Fest cât mai multe istorii de succes, bune practici, iniţiative inovatoare să fie mediatizate.
