Ambasadorul Pirkka Tapiola, şeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, a vorbit în cadrul unui interviu acordat portalului „Moldova Curată” despre reformele necesare în domeniul justiției, a amintit cât de importantă este lupta cu flagelul corupției şi a comentat situația din sectorul financiar-bancar al țării. În context, diplomatul a subliniat că noul Guvern are şanse bune, dacă îşi va onora obligațiile şi va continua reformele.
— Domnule Ambasador, în ultimul timp Republica Moldova se confruntă cu un val de devalorizare a leului, în societate s-a instaurat panica… Bunăoară, recent, au fost luate cu asalt magazinele. Ce soluție vedeți pentru această situație?
— Uniunea Europeană este foarte îngrijorată de situația actuală şi o analizează atent. Experții au prognozat această depreciere începând cu cel de-al doilea semestru al anului 2014. Economia Moldovei e una deschisă. Există şocuri externe. Totodată, conflictul teritorial a avut o influență asupra valutelor regionale. Nu putem omite interdicțiile impuse țării de Federația Rusă. În contextul acestor provocări, am oferit Băncii Naționale asistență sub formă de TAIEX şi Twinning (instrumente europene de consolidare instituțională – n.r.). Problemele Moldovei în sectorul bancar sunt bine cunoscute. Acesta are nevoie de soluții transparente care ne-ar permite să vedem ce facem cu Banca Socială, Unibank şi Banca de Economii. Aş dori să menționez că există şi aspectul psihologic care, în special în ultimele săptămâni, a afectat şi mai mult situația legată de rata valutei. În perioada în care Guvernul nu fusese încă votat de Parlament, a existat o îngrijorare sporită sau chiar nişte temeri din partea cetățenilor, care au contribuit şi mai mult la depreciere. Am abordat acest aspect la întâlnirea cu Prim-ministrul Chiril Gaburici pe care am avut-o la 20 februarie a.c. Ştiu că Guvernul este în contact strâns cu Fondul Monetar Internațional şi cred că este foarte important ca Executivul să-i urmeze sfaturile. În plus, faptul că acum avem un Guvern sper să ducă la stabilizarea cursului leului moldovenesc în conformitate cu realitățile economice şi financiare.
— În ce măsură sărăcirea populației ar putea zdruncina încrederea în partidele care şi-au asumat guvernarea?
— Nu putem şti care va fi situația în continuare, la fel cum nu putem şti care vor fi ratele de schimb ale valutei naționale. Până la urmă, acesta este un aspect ce ține de fundamentele politicii. Dacă populația se simte sărăcită sau într-adevăr a sărăcit, acest lucru, evident, afectează nivelul de încredere al oamenilor față de Guvern. Este un fapt valabil pentru orice țară. Întrebarea este: ce poate face Executivul, acum, din punctul de vedere al desfăşurării reformelor sau al elaborării politicilor – bineînțeles, urmând sfaturile internaționale şi pe cele ale experților – pentru a stabiliza situația şi pentru a continua guvernarea aşa cum se cuvine. Cred că, oriunde, aceasta e singura modalitate pentru un guvern să obțină succesul scontat.
„Nu dispun de un glob de cristal…”
— Va putea o coaliție minoritară PLDM-PD să guverneze țara? Care sunt prognozele Dvs. pentru următorii patru ani?
— Ei bine, nu dispun de un glob de cristal. Cabinetul de miniştri s-a bucurat de o susținere vastă în Parlament – 60 de voturi anunțate. Sigur că urmează o perioadă intensă, dar va avea şanse bune, dacă îşi va onora obligațiile şi va continua reformele. Aceste aspecte vor lăsa o amprentă asupra credibilității noului Executiv.
— Cum vi se pare actuala echipă guvernamentală din perspectiva continuării drumului european al Moldovei?
— Avem deja o foaie de parcurs bine pusă la punct în cadrul Acordului de Asociere şi cred cu fermitate că acum avem posibilitatea să abordăm mai multe chestiuni ce țin de parteneriatul cu UE. Am menționat şi anterior prioritățile noastre politice şi am vorbit despre necesitatea promovării reformei în sectorul bancar, cel al justiției, dar şi de a continua combaterea corupției, unde în continuare ar trebui întreprinse mult mai multe acțiuni. Este importantă aprofundarea relațiilor noastre. La fel, sunt necesare politici bazate pe coeziune şi rezolvarea diferendului transnistrean. Şi am fost fericit să văd că noul Guvern a sonorizat o serie de angajamente clare.
— Dacă e să ținem cont de ultimele evoluții, credeți că în Republica Moldova există o dorință reală a autorităților de a lupta cu flagelul corupției şi de a avea funcționari publici integri atât la nivel central, cât şi la nivel local?
— Cred că este o întrebare care, înainte de toate, ar trebui adresată autorităților Republicii Moldova. Atât pot să spun – lupta împotriva corupției trebuie să rămână o prioritate pentru Republica Moldova. Haideți să aruncăm o privire la Acordul de Asociere cu UE. Noi deschidem piața UE pentru Moldova – cea mai mare şi mai bogată piață din lume. Acest lucru poate crea nişte oportunități şi, pentru ca acestea să fie valorificate, avem nevoie de investitori străini, dar şi locali. În cazul în care corupția nu va fi contracarată, aceşti investitori nu vor veni, pentru că nu vor găsi un climat investițional ce i-ar atrage. Suplimentar, trebuie să analizăm societatea şi felul în care aceasta se maturizează. Cred că oamenii din această regiune nu vor mai accepta corupția în felul în care a fost acceptată anterior. Din acest motiv, pentru interesul țării, cred că partidele trebuie să găsească soluția ca să lupte cu acest flagel. Nu există o altă cale. Şi pentru că ați menționat despre autoritățile locale şi cele centrale, vrem să vedem reforma administrației publice promovată şi pusă în funcțiune. În acest sens, ajutăm să fie elaborată o strategie pentru reforma respectivă. Mai există şi alte aspecte ce ar trebui luate în calcul, cum ar fi nivelul de salarizare în acest domeniu. Înțeleg că, dacă vorbim despre nivelul salariilor, ele sunt mici oriunde în Republica Moldova. Dacă, însă, comparăm cu standardele din țările membre UE, vedem că anume remunerarea în cadrul administrației publice este la un nivel foarte scăzut. Este necesar să fie întreprinse mai multe acțiuni, aşa încât angajații din administrația publică să nu fie atât de vulnerabili la corupție. Iar UE va acorda în continuare asistență tehnică pentru a combate flagelul corupției.
„Sectorul justiției este extrem de important pentru credibilitatea acestui stat”
— Ați fost citat în presă cu o declarație în care spuneați că nu ați fi mulțumit de reformele în Justiția din Republica Moldova. Aveți obiecții față de mersul în general al reformei sau față de anumite segmente ale ei?
— Analizăm sectorul justiției cu o atenție deosebită. Este un domeniu important atât pentru climatul de afaceri, cât şi pentru cetățenii de rând – dar mai ales pentru credibilitatea acestui stat. Să vorbim despre cea de-a doua jumătate a anului 2014.
Cred că toți am observat că implementarea Strategiei privind reforma sectorului justiției s-a încetinit considerabil. Am urmărit eşecul mai multor reforme care au avut un impact direct asupra implementării Strategiei. Acest lucru ne-a determinat să reducem din finanțarea prevăzută în una dintre tranşe. Trebuie să analizăm acum precondițiile pentru alocarea celei de-a doua tranşe. Să vă dau un exemplu, pentru a înțelege pe ce se bazează concluziile privind aspectele ce funcționează şi cele care nu funcționează în procesul de reformare a justiției. Bunăoară, componenta care ține de distribuirea aleatorie a dosarelor în instanțele de judecată. Am fost profund decepționat de faptul că în Judecătoria sectorului Râşcani al Capitalei acest sistem pur şi simplu nu funcționează. Şi chiar nu înțelegem din ce motive nu se face acest lucru, odată ce poate fi pus în aplicare şi avem un volum atât de mare de dosare!… Nu ne-a oferit nimeni nicio explicație, însă. Acum, colaborăm cu echipa care oferă asistență tehnică Consiliului Superior al Magistraturii, să vedem din ce motive nu funcționează şi să găsim o soluție pentru această problemă.
Reforma Procuraturii Generale este un alt aspect-cheie. Conceptul reformei acestei structuri a fost adoptat de către Parlament, însă legea a rămas în aşteptare. Aceasta este examinată de către Comisia de la Veneția. Aşteptăm acum ca această structură să se expună. Vrem să vedem paşi concreți care ar asigura depolitizarea şi independența Procuraturii Generale, protejând-o de orice intervenție politică sau de oricare alte interese. Bineînțeles, mai vrem să vedem o implementare concretă a pachetului de legi anticorupție care a fost adoptat de Parlament în 2013 – cele ce țin de testarea integrității profesionale, de confiscarea extinsă şi de îmbogățirea ilicită.
— Când credeți că vom avea şi noi rezultatele României, acolo unde DNA îşi face bine treaba?
— Nu intenționez să folosesc un stat membru al UE drept punct de referință. În general, dacă e să vorbim de nivelul Uniunii Europene, cert că se cere foarte multă voință politică şi înțelegerea faptului că nicio persoană nu este mai presus de lege. Se mai cere ca persoanele condamnate pentru acte de corupție să nu fie doar din partidele de opoziție, ci chiar din cele de la guvernare. Corupție există în orice stat din lume. Întrebarea este cum poate fi combătut acest flagel. Într-un final, dosarele ajung în instanțele de judecată, iar cei care au fost găsiți vinovați sunt condamnați.
— Nu putem trece cu vederea opinia societății civile, potrivit căreia Comisia Națională de Integritate a fost creată doar pentru bifă în Strategia de reformare a sectorului justiției. Membrii Comisiei nu au nicio pârghie ca să sancționeze subiecții declarării veniturilor şi intereselor personale. Ce ar trebui de făcut ca această structură nu doar să adopte nişte acte, dar să fie aplicate şi sancțiuni?
— Unul dintre rolurile-cheie ale societății civile este de a pune presiune şi de a încerca să obțină responsabilizarea factorilor de decizie. Aici, cu adevărat, avem o problemă care trebuie analizată. Am menționat de mai multe ori că e nevoie de solidificarea acestei entități, Comisia Națională de Integritate. Noi deja am redus din tranşa destinată suportului pentru această componentă, fapt prin care am dorit să atenționăm asupra lipsei de capacitate operațională. Ministerul Justiției a venit cu câteva proiecte de lege ale căror scop este consolidarea şi optimizarea activității acestei comisii. Acum, că deja există Parlamentul şi Guvernul, sperăm că se vor putea concentra pe agenda ce ține de reforme. Sperăm că acest pachet de legi va fi o prioritate şi va fi adoptat către sfârşitul sesiunii de primăvară a Legislativului.
— În contextul crizei geopolitice, ce şanse sunt ca dialogul dintre Chişinău şi Tiraspol să fie reluat, aşa încât să avem şi rezultate?
— Aş dori ca problemele geopolitice să fie abordate şi discutate în afara procesului de soluționare a diferendului transnistrean. În acelaşi timp, nu neg faptul că acest lucru ar putea, totuşi, să aibă o anumită influență asupra atitudinii din partea anumitor actori politici. Dar nu aş vrea ca acest fapt să fie folosit drept o scuză pentru ca cineva să nu se implice în procesul de reglementare. M-am bucurat să văd că, în Parlament, noul Prim-ministru al Republicii Moldova a prezentat Transnistria drept o prioritate. Există interese comune între cele două maluri. Acum este important să muncim, ca să putem să construim încredere, confidență, dar şi să găsim soluții pentru ca ulterior să fortificăm procesul de reglementare.
— Vă mulțumim pentru interviu.
Articol publicat în suplimentul Obiectiv European, editat de Asociaţia Presei Independente. Alte articole la tema integrării europene le puteţi citi la adresa http://api.md/page/ro-obiectiv-european-99.
Această publicaţie este posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Opiniile exprimate aparţin Asociaţiei Presei Independente (API) şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau Guvernului SUA.
