În România, în ultimele săptămâni, programa școlară la disciplina Limba și literatura română, mai exact cea pentru clasa a IX-a, a devenit un subiect intens dezbătut și criticat în spațiul public. Discuțiile nu sunt doar academice, ci au ajuns și pe rețelele sociale, implicând profesori, lectori universitari, reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării (MEC) și părinți. În continuare îți explicăm de ce noua programă propusă este considerată controversată și de ce se vorbește atât de mult despre ea.
Ministerul Educației și Cercetării (MEC) din România a propus o nouă programă școlară pentru disciplina Limba și literatura română pentru clasa a IX-a ca parte dintr-o reformă mai amplă, menită să actualizeze curricula. Această programă a fost publicată în transparență publică, respectiv, este supusă consultării și dezbaterii înainte de a fi adoptată oficial.
De ce a fost criticată noua programă școlară
Conținutul propus este „vechi și neadaptat lumii de azi”
Criticii programei susțin că documentul:
# pune accent exagerat pe autori și texte foarte vechi (de exemplu, cronici vechi, clasici vechi) încă din clasa a IX-a, în loc să includă și literatură contemporană sau texte mai relevante pentru elevi;
# ar fi „opacă la lumea contemporană”, „protocronist-naționalistă” și prea puțin orientată spre dezvoltarea competențelor de comunicare reală și gândire critică în mediul actual.
Unii profesori argumentează că programa ar trebui să ajute elevii să folosească limba română în context digital, multicultural și global, dar structura propusă este centrată pe texte vechi și pe ordine cronologică strictă și nu reușește acest lucru.
Analfabetismul funcțional și nevoile reale ale elevilor
Profesoara Lidia Mîrzac a spus că programa a fost concepută fără să țină cont de realitatea din școli. În România există o rată mare de analfabetism funcțional, iar aproape 40-45 % dintre adolescenți au dificultăți serioase în înțelegere.
Ea susține că, într-o astfel de situație, programa ar trebui să fie un instrument pedagogic care susține competențele de bază, nu să coboare prea repede în detalii istorice de literatură.
Prea puține autoare recomandate
O altă nemulțumire legată de noua programă la Limba și literatura română în România este faptul că sunt prea puține autoare incluse în textul oficial.
Din zona literaturii contemporane, doar câteva femei erau menționate (de exemplu, Ana Blandiana) într-un cadru „opțional” sau marginal, ceea ce a stârnit critici legate de lipsa diversității de gen în selecția autorilor recomandați.
Ulterior, MEC a revizuit lista de autori recomandați și a publicat o versiune actualizată a programei, unde apar Maria Rosetti, Sofia Nădejde, Doamna de Staël și George Eliot.
Pe lângă dezbaterile privind structura noii programe, au apărut și acuzații legate de comisia care a lucrat la programă, inclusiv suspiciuni privind potențiale conflicte de interese. Astfel, unii profesori care au elaborat programa ar fi fost și în comisia care urma să o avizeze.
Varianta revizuită a programei la Limba și literatura română poate fi văzută aici. În prezent, aceasta încă este supusă consultărilor publice.
