Cutremure, inundații și cicloane: ce-ar trebui să știi despre hazardurile naturale pentru proba de bac la geografie

Hazardurile sunt fenomene extreme, naturale sau provocate de om, care afectează direct oamenii și mediul. Ele se clasifică în hazarduri naturale și antropice. Hazardurile naturale sunt de două tipuri: endogene și exogene. Pe acestea le și explicăm în cele ce urmează.

Notă: sugestiile de mai jos au fost adunate din baremele de corectare ale examenelor de bac la geografie. Ține cont că răspunsurile sunt doar câteva exemple. La bac se acceptă și alte variante care sunt corecte.

Hazarduri endogene

Hazardurile endogene sunt fenomene naturale generate de procesele din interiorul Pământului, precum cutremurele sau erupțiile vulcanice.

Cutremurele de pământ

— Cauza formării: emanarea unei cantități mari de energie din interiorul Pământului, ca urmare a ciocnirii/subducției plăcilor tectonice Eurasiatică și Pacifică.

— Consecințe:
# modificarea reliefului, prin apariția unor fracturi sau crăpături la suprafața scoarței terestre;
# declanșarea unor procese exogene de modelare a reliefului: alunecări de teren, surpări, prăbușiri;
# schimbarea poziției stratelor de roci, provocând ieșirea la suprafață a apelor subterane;
# cutremurele subacvatice pot determina formarea valurilor tsunami și inundarea regiunilor de litoral.

— Măsuri de prevenire:
# construirea clădirilor și a infrastructurii rezistente la seisme (proiectare antiseismică);
# elaborarea planurilor de evacuare și pregătirea populației pentru situații de urgență;
# crearea unor sisteme de alertă timpurie și monitorizarea activității seismice;
# evitarea construcțiilor pe alunecări de teren sau sol instabil.

Erupțiile vulcanice

— Cauza formării: creșterea presiunii magmei în partea superioară a mantalei din cauza ciocnirii plăcilor tectonice.

— Consecințe:
# modificarea compoziției chimice a aerului atmosferic prin degajări ale diferitelor gaze în timpul erupțiilor vulcanice;
# modificarea proprietăților fizice ale aerului atmosferic (temperatura, transparența, umiditatea), prin degajări de lavă, cenușă vulcanică, fragmente de roci, gaze și vapori cu temperaturi înalte.

— Măsuri de prevenire:
# monitorizarea activității vulcanilor și prognozarea erupțiilor;
# avertizarea rapidă a populației;
# informarea populației despre comportamentul corect în timpul erupțiilor vulcanice;
# evitarea amenajării așezărilor umane în apropierea vulcanilor activi.

Hazarduri exogene geomorfologice

Hazardurile exogene sunt fenomene și procese naturale care se formează la suprafața Pământului. Pot fi cauzate de climă, apă, procese geomorfologice sau procese biologice.

Alunecările de teren

— Cauzele formării:
# relieful fragmentat și înclinat, cu pante abrupte, care favorizează formarea corpului de alunecare;
# modul de stratificare a rocilor, prezența apelor subterane și alternanța straturilor permeabile și impermeabile, care formează suprafața de alunecare pentru straturile de deasupra;
# cutremurele de pământ, care, prin forța lor, pot declanșa desprinderea corpului de alunecare sau reactivarea unor alunecări de teren mai vechi.

— Consecință: degradarea solului prin îndepărtarea stratului de sol și modificarea proprietăților acestuia.

— Măsuri de prevenire:
# preluarea sau eliminarea apei de pe pante pentru a reduce scurgerea la suprafață;
# utilizarea corectă a terenurilor situate pe pante, inclusiv împădurirea sau înverzirea terenurilor cu risc de alunecare.

Torentele de noroi

— Cauza formării: pante abrupte, sol instabil sau fără vegetație și precipitații abundente, care duc la scurgerea rapidă a apei și a materialului (pământ, nămol, pietriș, bolovani și resturi vegetale) de pe versanți.

— Consecințe:
# distrugerea drumurilor, podurilor și a altor infrastructuri;
# eroziunea solului și degradarea terenurilor agricole;
# sedimentarea albiilor râurilor.

— Măsuri de prevenire:
# construcția canalelor de scurgere a apei pentru a reduce viteza torenților;
# evitarea construcțiilor pe versanți vulnerabili;
# construcția unor ziduri de sprijin;
# plantarea de vegetație.

Avalanșele

— Cauza formării: un strat de zăpadă se desprinde și alunecă, din cauza supraîncărcării, a vremii (gheață, vânt, schimbări de temperatură) și, adesea, a unui declanșator (schior, pietre, sunet puternic).

— Consecințe:
# îngroparea sau zdrobirea oamenilor;
# distrugerea clădirilor și a infrastructurii;
# blocarea traficului.

— Măsuri de prevenire:
# monitorizarea zăpezii și informarea înainte de a escalada un munte;
# evitarea zonelor periculoase;
# construcția unor baraje sau plase;
# declanșarea artificială a zăpezii.

Hazarduri exogene meteo-climatice

Ploile acide

— Cauza formării: emisiile de substanțe chimice poluante în atmosferă, în special gaze precum oxizii de sulf, carbon și azot, provenite din activități industriale, centrale electrice și mijloace de transport. Aceste gaze reacționează cu vaporii de apă din atmosferă, formează acizi și cad ulterior odată cu precipitațiile atmosferice.

— Consecințe:
# afectarea sistemului respirator prin inhalarea compușilor chimici toxici, ceea ce poate duce la apariția bolilor pulmonare sau a bronșitelor;
# afectarea sistemului pielos, prin apariția de alergii ale pielii.

— Măsuri de prevenire:
# reducerea emisiilor de substanțe poluante, prin adoptarea și implementarea unor politici și reglementări care limitează emisiile industriale de la centralele electrice, vehicule și alte surse;
# promovarea energiei regenerabile și trecerea de la sursele de energie care ard combustibili fosili la sursele regenerabile și nepoluante (energia solară sau energia eoliană).

Cicloanele tropicale

— Cauza formării: diferențele mari de presiune atmosferică, generate de încălzirea neuniformă a suprafeței pământului, care determină ascensiunea aerului cald și umed și formarea unei zone de presiune scăzută, în jurul căreia aerul începe să circule.

— Consecințe:
# vânturi care depășesc 200 km/h;
# precipitații abundente care pot provoca inundații și alunecări de teren;
# pagube economice și distrugerea culturilor agricole;
# inundații.

— Măsuri de prevenire:
# monitorizarea și prognozarea cicloanelor tropicale;
# crearea sistemelor de avertizare și informarea populației;
# evacuarea preventivă a locuitorilor din zonele de risc;
# construirea clădirilor rezistente la vânturi puternice și inundații.

Uraganele

— Cauza formării: diferența mare de temperatură a aerului și presiune atmosferică dintre două regiuni (îndeosebi dintre continent și ocean).

— Consecințe:
# degradarea vegetației (ruperea crengilor și căderea copacilor);
# modificarea sau dispariția habitatelor pentru unele specii de plante și de animale;
# decesul animalelor prin înec din cauza inundațiilor provocate de uragane; degradarea ecosistemelor;
# prejudicii materiale cauzate de avarierea clădirilor;
# pierderi umane;
# perturbarea comunicațiilor și a activităților prin întreruperi de energie electrică;
# blocarea traficului de pasageri și de mărfuri.

— Măsuri de prevenire:
# monitorizarea condițiilor de formare a uraganelor;
# avertizarea populației, informarea și educarea populației cu privire la regulile de comportament în timpul unui uragan;
# realizarea planurilor de evacuare a populației.

Grindina

— Cauza formării: curenții ascendenți puternici ridică picături de apă suprarăcite în părțile reci ale norului. Aceste picături îngheață și se acoperă cu straturi succesive de gheață, crescând în dimensiune până când curentul nu le mai poate susține, iar ele cad pe Pământ, de obicei la temperaturi peste 0°C și în atmosferă instabilă.

— Consecințe:
# afectarea sau distrugerea culturilor agricole;
# avarierea acoperișurilor, a mașinilor și a altor bunuri;
# perturbarea traficului și a transportului.

— Măsuri de prevenire:
# utilizarea sistemelor și a rachetelor antigrindină pentru prevenirea formării norilor cu grindină;
# acoperirea culturilor agricole, în special a pomilor fructiferi și a viței de vie cu plasă antigrindină.

Înghețul

— Cauzele formării:
# scăderea bruscă a temperaturii aerului sub 0 °C;
# pătrunderea maselor de aer rece din zonele polare;
# condițiile favorabile de cer senin și aer calm, care favorizează pierderea căldurii pe timpul nopții.

— Consecințe:
# distrugerea culturilor sensibile la frig, reducerea recoltei;
# afectarea plantelor și a animalelor sensibile la temperaturi scăzute;
# pierderi financiare pentru agricultori;
#dăunarea acoperișurilor clădirilor și caselor.

— Măsuri de prevenire:
# acoperirea culturilor cu materiale izolante (folie);
# udarea solului înainte de îngheț pentru a proteja rădăcinile;
# realizarea unor sisteme de protecție antigrindină.

Seceta

— Cauzele formării:
# lipsa sau cantitatea foarte redusă de precipitații atmosferice într-o anumită perioadă de timp, cauzată de pătrunderea maselor de aer continentale, uscate, cu vreme anticiclonală și cu vânturi uscate și fierbinți;
# temperaturile foarte înalte ale aerului în perioada caldă a anului care determină intensificarea evaporării și deficitul de umiditate.

— Consecințe:
# reducerea rezervelor de apă în sol, în rețeaua hidrografică și în orizonturile de ape subterane;
# degradarea solurilor prin crustificare și prin salinizare;
# degradarea vegetației și a animalelor cauzată de insuficiența de apă;
# micșorarea recoltei și a producției, respectiv a veniturilor populației încadrate în agricultură;
# creșterea prețurilor la produsele alimentare și apariția unei crize alimentare.

— Măsuri de prevenire:
# utilizarea irigațiilor, care ar compensa insuficiența de umiditate în sol;
# practicarea culturilor agricole rezistente la secetă;
# plantarea perdelelor verzi/a fâșiilor forestiere;
# extinderea spațiilor verzi, care ar contribui la menținerea umidității în sol.

Hazarduri exogene hidrologice

Inundațiile

— Cauzele formării:
# ploi abundente, topirea zăpezii sau a gheții, care determină creșterea bruscă a nivelului apei în râuri sau în lacuri (viituri și revărsări) și ruperea barajelor și digurilor;
# valuri puternice (tsunami, furtună), care determină inundarea suprafețelor de litoral.

— Consecințe:
# moartea animalelor;
# modificarea formațiunilor vegetale;
# afectarea/distrugerea habitatelor unor specii;
# modificarea biodiversității;
# inundarea și/sau distrugerea drumurilor, a căilor ferate, a podurilor;
# restricționarea traficului;
# afectarea infrastructurilor.

— Măsuri de prevenire:
# construirea digurilor, a barajelor sau a canalelor de scurgere;
# construirea lacurilor de acumulare pe râuri;
# adâncirea albiei râurilor (canalizarea albiei).

Tsunami

— Cauza formării: frecvența mare a cutremurelor de pământ și a erupțiilor vulcanice subacvatice sau din zona de litoral cauzate de mișcarea plăcilor litosferice.

— Consecințe:
# inundarea regiunilor de litoral;
# afectarea vegetației;
# distrugerea habitatelor animalelor și înecarea acestora;
# modificarea reliefului regiunii de litoral;
# înnămolirea solului;
# pierderi umane.

— Măsuri de prevenire:
# monitorizarea valurilor tsunami;
# prevenirea populației;
# informarea și instruirea populației despre comportamentul corect înainte și în timpul unui tsunami.

Hazarduri exogene biologice

Invaziile de insecte

— Cauzele formării:
#  valurile de căldură, seceta sau ploile abundente care pot stimula înmulțirea rapidă a unor specii de insecte;
# dispariția prădătorilor naturali;
# utilizarea excesivă a substanțelor chimice care poate duce la selecția insectelor rezistente, care se înmulțesc rapid; 
# tranzitarea neintenționată a insectelor prin transportul de mărfuri, plante, fructe, lemn, bagaje.

— Consecințe:
# distrugerea culturilor agricole;
# distrugerea pădurilor și afectarea ecosistemelor;
# transmiterea unor infecții la oameni și/sau animale.

— Măsuri de prevenire:
# utilizarea controlată a insecticidelor (doar când este necesar);
# diversificarea culturilor și rotația acestora;
# monitorizarea periodică a culturilor și a zonelor afectate.

Epidemiile

— Cauza formării: combinația între un agent patogen (virus, bacterie, parazit), o populație fără imunitate, un mod de transmitere eficient (aerian, contact, apă/alimente), condiții socio-economice favorizante (aglomerare, igienă precară, calamități) și factori de mediu.

— Consecințe:
# creșterea numărului de îmbolnăviri și decese;
# suprasolicitarea în sistemul medical;
# reducerea activității economice și sociale;
# afectarea transportului și a comerțului internațional.

— Măsuri de prevenire:
# respectarea normelor de igienă și sănătate publică;
# monitorizarea și depistarea rapidă a focarelor de epidemie;
# izolarea și tratarea persoanelor infectate;
# vaccinarea și informarea corectă a populației.

În acest material am adunat lista articolelor care te-ar putea ajuta să te pregătești pentru examenul la geografie. Aici găsești și examenele de bacalaureat din ultimii 15 ani.