Danemarca este una dintre cele mai avansate țări în acțiuni pentru climă și în reducerea emisiilor. Acest statut se datorează în mare parte politicilor guvernamentale și implicării tinerilor în inițiative climatice. Una dintre ele este Consiliul pentru Climă al Tinerilor, al cărei președintă este Linea Sveistrup, studentă la Științe politice la Universitatea din Copenhaga. Am discutat cu Linea despre cooperarea organizațiilor de tineret cu autoritățile, despre interesul tinerilor față de climă, dar și despre importanța activismului civic.
Linea Sveistrup a fost interesată de protecția climei încă din copilărie. La școlile din Danemarca se discută mult despre criza climatică, de aceea majoritatea elevilor sunt conștienți de această problemă. A decis să se implice activ când a înțeles în ce măsură schimbările climatice pot afecta tinerii și oportunitățile acestora în viitor.
A fost important să le spun politicienilor că trebuie să conștientizeze că deciziile pe care le iau acum ar putea să ne afecteze în viitor pe noi, tinerii.
Linea Sveistrup
Linea spune că în Danemarca există mai multe mișcări de tineret dedicate climei și simte că țara ar avea o responsabilitate globală în ceea ce privește această problemă, datorită progreselor pe care le înregistrează. Una dintre aceste mișcări este Consiliul Climatic pentru Tineri, unde Linea este membră din primăvara anului 2024. Tânăra spune că încearcă să vadă nu doar „partea întunecată” a problemei, ci și cea de soluții – ce schimbări ar putea face fiecare dintre noi în modul nostru de viață.
Una dintre responsabilitățile Lineaei este să se asigure că Consiliul elaborează recomandări pentru ministrul danez al climei, energiei și utilităților. Echipa este formată din 14 tineri, fiecare cu competențe în diferite domenii ale problemei. Linea zice că, deși este lideră, nu doar ea reprezintă echipa, ci și fiecare dintre voluntari.
Eu nu sunt întotdeauna persoana care iese în față sau reprezintă Consiliul public. Toți facem asta. Credem că mereu trebuie să ne reprezinte persoana potrivită când vine vorba despre un anumit subiect.
Linea Sveistrup
O altă responsabilitate a Lineaei este să participe în procesul de încurajare a tinerilor să se implice în discuțiile despre climă. Spune că tinerii percep Consiliul drept o legitimitate și înțeleg că instituția poate influența politicile Danemarcei spre o direcție mai verde. „Trebuie să recunoaștem că unii și-au mai pierdut din entuziasm, pentru că problema climei este un subiect care se află de mult timp pe agenda publică. Totuși, unii văd în organizație o speranță.”
Linea observă o deschidere a tinerilor față de protecția climei și dorința acestora de a ajuta autoritățile locale. De aici pornește și o altă responsabilitate a ei – de a-i sprijini să acționeze la nivel local prin consultații, discuții și identificare de soluții.
Cooperarea cu ministrul danez al climei, energiei și utilităților
Tânăra vede cooperarea dintre Consiliu și ministrul pentru climă, energie și utilități drept una constructivă. Chiar dacă regulamentul prevede întâlniri de două ori pe lună, ședințele de consiliere au loc mai des. „Ne-a spus odată: «Nu vreau să fiți experți, fiindcă eu am experți. Vreau să aduceți o perspectivă a tinerilor.» Nu sunt suficiente datele, statisticile. E nevoie să cunoaștem și cum văd tinerii problemele și ce soluții au.”
De obicei, când Consilul elaborează o recomandare, aceasta este trimisă către persoanele responsabile din administrația publică. Linea spune că și-ar dori să obțină un feedback mai detaliat, deoarece uneori îi este complicat să înțeleagă impactul unei recomandări. „Totuși, ministrul ne arată de obicei cazuri concrete unde s-a întâmplat un efect.”
Activitatea Lineaei, dar și a altor persoane care fac parte din Consiliu este voluntară. Cu alte cuvinte, nu sunt plătiți pentru munca pe care o fac, însă ministerul le acoperă cheltuielile pentru deplasări atât în Danemarca, cât și peste hotare.
Conform Indicelui de performanță în domeniul schimbărilor climatice (CCPI), în 2025, Danemarca se clasează pe locul 4 în ceea ce privește performanța climatică. Este țara cu cel mai bun clasament dintre toate statele evaluate, primele trei locuri rămânând neocupate, deoarece niciuna nu este în totalmente aliniată la obiectivele stabilite în Acordul de la Paris.
CCPI evaluează 63 de țări din întreaga lume și statele din Uniunea Europeană. Printre criteriile care se analizează sunt:
# emisiile de gaze cu efect de seră;
# progresul în domeniul energiei regenerabile;
# consumul de energie;
# politica climatică.
Danemarca a obținut următoarele punctaje:
# „foarte ridicat” în domeniul energiei regenerabile;
# „ridicat” în domeniul emisiilor de gaze cu efect de seră și al politicii climatice;
# „mediu” în domeniul consumului de energie.
Rezultatele arată că țara a fost lideră în domeniul energiei eoliene offshore [energia produsă de turbine eoliene amplasate pe mare] și al adoptării vehiculelor electrice. Până în 2035, Danemarca și-a propus să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 82-85 %. De asemenea, până în 2045, intenționează neutralitatea climatică, ceea ce înseamnă că va absorbi mai mult CO₂ decât va emite.
Implicarea Consiliul Climatic pentru Tineri în educație
Linea lămurește că majoritatea partidelor daneze susțin tranziția verde și o clasifică drept prioritate. Politicienii vin cu soluții, fiindcă recunosc că există o problemă și pun subiectul pe agenda lor. În plus, sectorul privat este deschis să colaboreze și să contribuie la tranziția verde. „Danemarca este cunoscută pentru turbinele eoliene și pentru soluțiile verzi. Conexiunea dintre dorința politică și capacitatea sectorului privat este esențială și cred că acesta este motivul pentru care am reușit atât de mult.”
În educație, Consiliul Climatic pentru Tineri lucrează pentru a integra mai multe teme climatice în curriculum. Spre exemplu, acum trebuie să scrie o opinie despre ce subiecte despre climă ar trebui să se regăsească în curriculum pentru clasele primare. De asemenea, Consiliul colaborează cu școlile de afaceri, deoarece consideră că orice program de studiu ar trebui să aibă cel puțin un curs despre climă și despre cum domeniul respectiv afectează mediul.
Consiliul organizează conferințe pentru tineri și sprijină cercetătorii să studieze mai profund participarea acestora și impactul acesteia. De asemenea, merg în școli unde susțin workshopuri, târguri și concursuri de proiecte locale verzi.
De asemenea, în Danemarca există huburi de voluntariat care promovează tranziția verde, unde studenții se întâlnesc și discută ce pot face. „Implicarea în tranziția verde nu este doar despre activism, ci despre a folosi timpul și abilitățile pentru a crea impact.”
„Schimbările sunt importante nu doar pentru tinerii activiști, ci pentru toată lumea”
Linea menționează că populația daneză este dispusă să facă mai multe pentru mediu decât cred politicienii. „Mulți politicieni se tem că schimbările majore ar putea afecta alegerile, dar datele arată contrariul: danezii recunosc criza climatică și susțin acțiunile puternice.”
Totuși, acest lucru nu este suficient, spune Linea. Tânăra este de părere că, deși o bună parte din populație este conștientă de probleme climatice, nu toată lumea se implică. „Trebuie să-i convingem că schimbările sunt importante nu doar pentru tinerii activiști, ci pentru toată lumea.” De asemenea, crede că autoritățile ar trebui să crească încrederea oamenilor.
E important să observăm acțiuni constante din partea guvernului. Luptăm foarte mult pentru asta și vom continua să insistăm. Cred că unul dintre lucrurile care funcționează bine este că tineretul danez poartă dialoguri cu guvernul. Spre exemplu, recomandările noastre, ale Consiliul Climatic pentru Tineri, nu sunt trimise doar Ministerului Climei, Energiei și Utilităților, ci și Ministerului Educației.
Linea Sveistrup
În plus, Linea crede că trebuie să se pună mai mult accent pe participarea cetățenilor, în special a tinerilor, în procesele decizionale. „Observ că uneori tinerii sunt consultați în anumite probleme la final de proces. Cred că atât tinerii, cât și cetățenii ar trebui să fie implicați mai devreme în etapele unui proces, căci așa pot fi identificate probleme și soluții. Cetățenii pot veni cu idei noi și pot contribui la implementarea lor. Această abordare ajută și la construirea încrederii.”
Consultată în domeniul democrației și a participării active
Linea face parte și din organizația We do democracy, unde oferă consultanță în domeniul democrației, al participării active și al tranziției locale verzi. Actualmente, echipa încearcă să construiască cel mai verde drum din lume într-un cartier din Copenhaga.
Obișnuiesc să organizeze adunări cetățenești, adică întâlniri în care cetățenii se adună să discute, să dezbată și să ia decizii împreună. Aceasta nu este doar o consultare formală, ci o participare activă și deliberativă, unde ideile sunt puse în discuție și analizate înainte de a se ajunge la o concluzie sau recomandare. Toate întâlnire decurg după principiile democrației deliberative OECD, ceea ce înseamnă că:
# discuțiile sunt informe și incluzive, toți participanții au șansa să fie auziți;
# se pune accent pe gândire critică și argumente, nu doar pe exprimarea opiniei personale;
# deciziile sau recomandările nu vin doar de la lideri, ci rezultă din procesul deliberativ al grupului.
Mulți cetățeni danezi nu fac parte dintr-un partid politic. Avem astfel un partid neutru politic doar pentru a celebra democrația, libertatea de exprimare și dreptul de a vota.
Linea Sveistrup
De asemenea, au inițiat și programul Democracy Fitness, în care au identificat 10 „mușchi” democratici, printre care: dezacordul, empatia, ascultarea activă, exprimarea opiniei. Fiecare „mușchi” este antrenat timp de 30 de minute prin metode interactive, inclusiv prin instrumente precum fluiere sau conuri sportive.
„Cred că tinerii trebuie să insiste pe ideea că vor să fie auziți”
Linea consideră că este important ca tinerii să înțeleagă că vocea lor trebuie să fie auzită și să-și asume responsabilități. „Cred că tinerii trebuie să creadă în ei înșiși, să se mobilizeze și să insiste pe ideea că vor să fie auziți. Nu suntem un grup omogen, nu gândim toți la fel. De aceea, cred că o adunare cetățenească a tinerilor în care toate vocile sunt auzite este foarte importantă.”
Totodată, Linea este de părere că atunci când tinerii se implică într-un proces trebuie să fie clar de ce sunt acolo, ce rezultate așteaptă și să ceară feedback privind modul în care contribuțiile lor au fost folosite. Este important să fie evitat youthwashing-ul – venirea într-o funcție doar pentru aparență.
Din experiența sa spune că prin implicare civică tinerii dobândesc abilități de lider, de colaborare, de gândire critică, de rezolvare a problemelor și o înțelegere politică și tehnică mai profundă. Își dezvoltă abilitățile de comunicare, inclusiv prin metoda show, don’t tell și înțeleg că pot influența decizii.
Un studiu din 2025, realizat de PNUD Moldova, arată că în țară temperatura crește cu aproximativ 0,58 °C pe deceniu. În următorii zeci de ani se preconizează că tendința de creștere va continua. Temperatura ar urma să crească cu 1,7-2,0 °C în viitorul apropiat, cu 2-3 °C până în 2050 și cu 4,1-5,4 °C până la sfârșitul secolului.
Tot în studiu este precizat că efectele schimbărilor climatice afectează în mod disproporționat populația țării, în special femeile, persoanele în etate, copiii și persoanele cu dizabilități.
Cercetarea arată că:
# femeile din mediul rural sunt expuse riscurilor crescute din cauza temperaturilor ridicate și a lipsei de apă, care le afectează activitățile zilnice, precum gătitul și igiena;
# persoanele în etate sunt mai vulnerabile la boli cardiovasculare din cauza valurilor de căldură;
# copiii suferă de pe urma dezechilibrelor climatice, inclusiv boli respiratorii și acces redus la apă potabilă;
# persoanele cu dizabilități se confruntă cu bariere suplimentare în accesul la resurse și protecție socială.
În acest an, Moldova a aprobat proiectul „Promovarea procesului național de planificare a adaptării Republicii Moldova la schimbările climatice. Programul național de adaptare la schimbările climatice până în 2030 cuprinde măsuri pentru agricultură, sănătate, transport, energie, apă și păduri. De asemenea, a fost elaborată Strategia națională de reducere a riscurilor de dezastre 2024-2030. 13 localități, dintre care 12 centre raionale, au fost ajutate să elaboreze planuri locale de adaptare și reducere a riscurilor.
