Din februarie 2026, persecuția în mediul online va fi pedepsită cu amenzi de până la 37.500 de lei, muncă neremunerată în folosul comunității de până la 180 de ore sau închisoare de până la doi ani. Va fi pedepsită și forțarea unei persoane să se căsătorească sau să intre într-o relație asemănătoare concubinajului. În cazurile respective, pedeapsa va varia între trei și 10 ani de închisoare. Schimbările sunt prevăzute în Legea 252, votată în lectură finală în iulie 2025.
Prin Legea 252 se aduc modificări Legii privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței în familie, Legii informaticii, Codului penal, Codului de procedură penală, Codului contravențional, Legii serviciilor societății informaționale și Codului de procedură civilă.
Printre modificări se regăsesc și câteva referitoare la modificarea definițiilor unor noțiuni din legislație. Datorită acestora, și maltratarea va fi considerată violență fizică, nu doar vătămarea intenționată a integrității corporale ori a sănătății.
Notă: a maltrata pe cineva înseamnă a-i provoca durere fizică sau suferință.
Totodată, în legislație vom avea și câteva noțiuni noi. Una dintre ele este „dimensiune digitală a violenței”. Aceasta se referă la situațiile în care agresorul folosește mediul online ca să comită acte de violență. Altă noțiune este „date informatice cu conținut abuziv”. Aceasta se referă la informații care jignesc, discriminează, amenință sau rănesc. De asemenea, include mesaje sexiste, mesaje care instigă la ură, fotografii sau filmări cu conținut sexual sau pornografic, dar și texte obscene, calomnioase sau defăimătoare.
Codul penal la fel va suferi schimbări, fiind completat cu câteva articole
Primul articol privește femicidul – act de violență deosebită împotriva femeilor, motivat de prejudecată de gen, care cauzează decesul victimei.
Cel de-al doilea este despre căsătoria forțată. Potrivit acestuia, forțarea unei persoane să se căsătorească sau să rămână într-o relație asemănătoare căsătoriei prin violență sau amenințare se va pedepsi cu trei-10 ani de închisoare și/sau cu posibilă interdicție de a ocupa anumite funcții pentru până la cinci ani. Dacă victima este minoră, pedeapsa va crește la cinci-12 ani de închisoare.
Al treilea articol se referă la persecuție. Persecutarea sistematică a unei persoane care cauzează anxietate sau frică, prin urmărire, supraveghere sau contactare, se va pedepsi cu amendă de 25.000-37.500 de lei, muncă neremunerată în folosul comunității timp de 120-180 de ore sau închisoare de până la trei ani. Dacă persecutarea se face asupra unui membru de familie, amenda va crește la 30.000-50.000 de lei, muncă neremunerată timp de 180-240 de ore sau închisoare de până la trei ani.
De asemenea, începând cu anul viitor, orice act de hărțuire sexuală din online va fi considerat echivalent cu hărțuirea fizică sau verbală. Practic, legea va pedepsi hărțuirea efectuată prin mesaje online, e-mailuri, apeluri video, rețele sociale, aplicații de chat etc.
Sancțiunile pentru orice formă de hărțuire, inclusiv cea digitală, vor crește. Amenda se va mări de la 25.000-32.500 de lei la 25.000-50.0000 de lei. Munca neremunerată în folosul comunității va crește de la 120-180 de ore la 120-240 de ore. Pedeapsa cu închisoarea, care anterior era de până la doi ani, va ajunge la până la patru ani.
Se va recunoaște și violența în familie realizată în mediul digital, prin mesaje, e-mailuri, apeluri video, aplicații de chat etc. Mai mult decât atât, faptele de violență în familie vor trebui investigate și judecate cu aceeași urgență și prioritate ca și infracțiunile de corupție sau cazurile care implică minori ori persoane arestate.
O altă modificare va permite pedepsirea agresorului în situațiile în care nu îi permite victimei să folosească bunurile comune, controlează bunurile acesteia sau scoate bani de pe conturile ei fără permisiune. Pedeapsa va constitui muncă neremunerată în folosul comunității de la 150 la 180 de ore sau cu închisoare de până la patru ani.
Referitor la măsurile de protecție a victimelor, acestea se extind
Victima unei infracțiuni deosebit de grave sau excepțional de grave contra persoanei, victima torturii, a tratamentelor inumane sau degradante, victima infracțiunilor cu caracter sexual sau a violenței în familie, victima traficului de ființe umane și victima traficului de copii trebuie să fie informată imediat în cazul în care persoana reținută sau aflată în arest este eliberată sau evadează din detenție, cu explicații despre măsurile necesare de protecție.
La fel, instanța va putea obliga agresorul să șteargă din telefoane sau computere mesajele ofensatoare adresate victimei sau imaginile primite fără acord. Măsura se adaugă la cele deja existente, cum ar fi interdicția de apropiere, limitarea contactului sau obligarea de a părăsi locuința.
Termenul maxim pentru aplicarea măsurilor de protecție va crește de la trei la șase luni, iar instanța va putea prelungi acest termen dacă faptele vor continua sau ordonanța nu va fi respectată. În ceea ce privește măsurile de distanțare de victimă sau de anumite locuri, acestea vor trebui monitorizate electronic. Mai mult decât atât, victima sau familia acesteia vor putea folosi sisteme electronice pentru a verifica dacă agresorul respectă obligațiile impuse de lege.
La capitolul ordonanțe judecătorești privind protecția victimelor, acestea vor trebui să fie executate imediat ce vor fi emise, iar contestarea lor nu va putea suspenda aplicarea.
Potrivit directoarei Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie, aceste modificări erau absolut necesare pentru ca femeile și fetele din Moldova să simtă protecția reală a statului în viața lor de zi cu zi.
„Legea Nr. 252 din 10.07.2025 este un un pas decisiv în armonizarea legislației naționale cu prevederile Convenției de la Istanbul și cu standardele internaționale de protecție a victimelor violenței, dar și un semnal puternic că Republica Moldova a ales să protejeze demnitatea și drepturile fiecărei femei și fete. Femeile vor resimți aceste schimbări prin mai multă siguranță, mai multă încredere și acces la justiție eficientă”, a declarat Viorica Țîmbalari.
Conform Poliției Naționale, între ianuarie și octombrie 2025, au fost raportate 15.651 de cazuri de violență în familie. 19 dintre aceste cazuri s-au soldat cu decese.
