Aksel Munk-Hansen este delegat la Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru educație profesională și crearea locurilor de muncă din partea Danemarcei. Cu alte cuvinte, este „vocea” tinerilor danezi din mediul profesional la nivel mondial și reprezintă interesele lor la fiecare reuniune ONU. Aksel ne-a povestit cum este organizat învățământul profesional tehnic în Danemarca, dar și cum țara încearcă să treacă de la industria „neagră” la industria verde.
În activitatea sa, Aksel discută cu tinerii danezi despre sistemul ONU și îi ajută să înțeleagă care sunt funcționalitățile organizației. În plus, este prezent la fiecare Conferință Internațională a Muncii, unde participă la negocieri și la crearea legilor muncii. „Procesul are loc în sistemul tripartit. Există reprezentanții lucrătorilor, ai angajatorilor și ai guvernului. Eu sunt un «al patrulea actor». Fac parte din delegația guvernamentală și ofer recomandări guvernului Danemarcei privind prioritățile tinerilor.”
Aksel merge și în școli internat unde se implică în activități pe social media, le povestește elevilor despre ONU și despre educația profesională. Participă la diverse inițiative, cum ar fi Youth Advocacy Lab, în cadrul cărora relatează despre parcursul său în educația profesională și despre cum e să devenii delegat de tineret. Spre exemplu, de curând, Aksel a fost în Republica Moldova, unde a interacționat cu tinerii de la noi.
Tânărul a început să se implice în diverse activități extracurriculare încă din școală, odată ce a devenit cercetaș. „Campam în pădure, făceam focuri de tabără. Este opusul rolului pe care îl am la ONU.” Ulterior, a fost ales să fie reprezentantul tinerilor cercetași, unde lămurea care sunt prioritățile acestora.
Mai târziu, tot în cadrul organizației de cercetași, a devenit lider regional pentru zona în care locuiește din Danemarca. Din această poziție a fost nominalizat în calitate de delegat de tineret la ONU. Aksel precizează că pentru a prelua această poziție trebuie să fii nominalizat de o organizație de tineret. Ulterior, Consiliul de Tineret din Danemarca este cel care decide cine va ocupa poziția de delegat. Mandatul are o durată de doi ani, iar Aksel se află de un an în acest rol. Nu este plătit pentru activitatea sa și își exercită funcția în timpul liber.
Este o oportunitate extraordinară de a vedea lumea și de a întâlni oameni din toate țările. Acumulez multă experiență. Totuși, toate cheltuielile de călătorii sunt acoperite. Nu mă costă nimic, decât timp. În acest an, cred că am petrecut 10 săptămâni în total în călătorii de serviciu.
Aksel Munk-Hansen
De la industria „neagră” la industria „verde”
Aksel a urmat o școală profesională și de meserie este constructor de ambarcațiuni. A absolvit în 2024 și spune că este calificat în construcția bărcilor, în special a celor tradiționale daneze din lemn. Mandatul său de delegat la ONU vizează tranziția justă. În contextul educației profesionale și al creării de locuri de muncă, înseamnă trecerea de la industria „neagră” – cea bazată pe petrol – la industria verde, bazată pe turbine eoliene și energie solară.
Tranziția justă nu se referă doar la crearea programelor noi de studii pentru tinerii care abia intră pe piața munci, ci și pentru cei care lucrează de mai mulți ani în industria „neagră”. „Spre exemplu, nu putem lăsa o persoană de 50 de ani fără locul său de muncă, pentru că industria în care lucrează trece la soluții verzi. Trebuie să gândim programe de recalificare pentru ei, astfel încât să poată face tranziția către industria verde.”
De asemenea, tranziția justă include și dezvoltarea orașelor noi. „Dacă zona unde se extrăgea petrolul se mută cu câteva sute de kilometri, înseamnă că trebuie să construim orașe noi și să dezvoltăm infrastructura pentru a permite oamenilor să trăiască acolo. Este esențial să folosim muncitori calificați, cu educație profesională, astfel încât să existe locuri de muncă decente.”
Peste 100 de meserii la școlile profesionale din Danemarca
Conform datelor statistice din 2024, 104.401 tineri din Danemarca urmau un program de formare profesional tehnic.
În școlile profesionale din Danemarca, tinerii pot urma circa 100 de meserii structurate în patru mari categorii:
# îngrijire, sănătate și pedagogie;
# servicii de birou, comerț și afaceri;
# alimentație, agricultură și ospitalitate/turism;
# tehnologie, construcții și transporturi.
Cea mai populară dintre ele este cea de tâmplar(ă), urmată de zidar(ă) și electrician(ă). Elevii învață trei-patru ani, iar cursurile sunt împărțite în teoretice și practice. După cum explică Aksel, prima jumătate de an tinerii merg la școală, ulterior, timp de un an, activează într-o companie. Apoi, se întorc din nou la cursuri. Acest ciclu se repetă de două ori. Fiecare elev este achitat de companie pe durata studiilor.
În multe cazuri, învățarea la locul de muncă în Danemarca nu se limitează la un singur angajator. Ucenicii își pot împărți ucenicia între mai multe companii, dacă este necesar. Totodată, sunt posibile perioade scurte de schimb de stagii, în care un ucenic se formează temporar la o altă companie (sau în străinătate) pentru a dobândi competențe specifice.
De asemenea, mai sunt și centre sau instituții private de formare care oferă programe de nișă elevilor de la învățământul profesional tehnic. De exemplu, unele formări de ucenicie în meserii artizanale pot avea loc în ateliere de formare. Programele de agricultură și horticultură se pot desfășura la centre de formare agricolă, iar meseriile legate de navigație – la școlile de formare maritimă.
În Republica Moldova avem un sistem asemănător – învățământul dual. Acest tip de învățământ are loc atunci când studiile teoretice au loc în colegiu, centru de excelență sau școală profesională, iar cele practice – la un agent economic, adică la o instituție/companie de lucru.
Studiile teoretice au loc la instituția de învățământ tehnic în care este înmatriculat elevul. Mai exact, la colegiu, centru de excelență sau școală profesională. Orele practice au loc la agentul economic. Teoria trebuie să cuprindă 30 % din numărul total de ore, iar lecțiile practice – 70 %.
Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, tinerii care urmează învățământul dual beneficiază de instruire gratuită și de salariu. Aceștia sunt remunerați de la 5.500 de lei, în funcție de volumul de lucru.
În acest an de studii, 2.125 de elevi au ales să urmeze învățământul dual. Conform datelor, numărul acestora a crescut cu 400 față de 2024 și de două ori față de 2023. Atunci, erau încadrați circa 1.000 de elevi.
Datele de la SIME arată că 49.414 elevi urmează un program profesional tehnic în anul de studii 2025/2026. De asemenea, din acest an de învățământ, și studenții pot urma programe de studii duale la unele facultăți.
Miturile despre studiile la școli profesionale
Aksel spune că în Danemarca încă există percepția că învățământul profesional este pentru tinerii care nu pot să meargă la universitate și care au note mici la școală. Totuși, în ultimii cinci ani, popularizarea educației vocaționale a devenit o prioritate pentru autorități, deoarece vor să schimbe această mentalitate. „Se încearcă depășirea vechii idei că «elevii buni trebuie să meargă la universitate, iar cei care nu pot merge la universitate – la școală profesională». Lucrurile încep să se schimbe, dar mai este mult de lucru, fiindcă acest tip de educație e văzut drept o opțiune secundară.”
Pe de altă parte, tânărul menționează că între 25 % și 50 % dintre elevii din școlile profesionale ar fi putut, de fapt, să urmeze o facultate. Totuși, aceștia au ales educația profesională, din motiv că li s-a părut mai interesantă.
În Danemarca, studiile profesionale pot fi urmate la orice vârstă. Important e să absolvi școala generală. Aksel a avut un coleg care a lucrat timp de 16 ani și a decis să se reprofileze în constructor de bărci. Adulții care se înscriu la astfel de instituții se numesc „ucenici adulți” și merg la școală împreună cu elevii. Diferența e doar în remunerare – primesc un salariu mai mare.
Salariul inițial pentru elevii din învățământul profesional variază între 9.500 și 12.500 DKR (1.275 și 1.675 de euro) pe lună.
Aksel este de părere că învățământul profesional tehnic poate fi promovat mai mult printre tineri cu ajutorul mass-mediei. El amintește de emisiunile cu amatori care încercau să renoveze case, iar rezultatul era unul nereușit. „Acest tip de conținut crea impresia că oricine poate construi ceva fără o educație profesională. Da, e distractiv să privești, dar nu ajută la promovarea școlilor profesionale.” Din punctul lui de vedere, jurnaliștii ar trebui să prezinte istorii de succes ale meseriașilor.
Trei-patru ani pentru construcția unei bărci
După absolvire, Aksel s-a angajat într-o companie unde construiește bărci tradiționale daneze din lemn. Aceste bărci mai poartă denumirea de clinker-built și sunt în același stil ca cele ale vikingilor.
Construcția unei bărci obișnuite durează 10 zile, pe când a unei de tip clinker-built – trei sau patru ani. Durata este atât de mare, deoarece barca este renovată complet. „Am început să construiesc această barca aducând una veche în șantierul nostru naval. De acolo, am început treptat să îndepărtăm componentele deteriorate și să le înlocuim cu unele noi. A fost un proces continuu: scoteam o parte, montam una nouă, apoi treceam la următoarea.”
La final, barca trebuie să fie echipată cu două catarge și vele, fiind astfel transformată într-o navă cu vele complet funcțională. Întregul proiect este susținut financiar de compania daneză de transport maritim Maersk. Fondurile le permit să dezvolte o organizație care va utiliza barca după finalizare, pentru a realiza ieșiri pe mare împreună cu elevii de la școlile locale.
În plus, creează materiale educaționale dedicate elevilor. De exemplu, dacă aceștia studiază științele, vor avea trei zile de pregătire la școală despre biodiversitatea marină, despre pești și despre structura fundului mării. Apoi, într-o zi de navigație, vor pescui, vor analiza peștii și vor colecta mostre de sedimente de pe fundul mării, pe care le vor examina. Ulterior, la școală, vor discuta datele colectate în timpul ieșirii.”
Prin acest proiect, Aksel împreună cu echipa sa îi familiarizează pe tineri cu „industria albastră” — tot ceea ce ține de domeniul maritim — și le arată oportunitățile: de la mecanici pe nave mari sau pescari, până la alte meserii și programe de formare conectate cu munca pe apă.
„Tinerii din Moldova au multe visuri și multă speranță în viitor”
Cu câteva săptămâni în urmă, Aksel a fost pentru patru zile în Republica Moldova pentru a le vorbi tinerilor despre democrație. A venit pentru prima dată într-o țară din Europa de Est și zice că a fost o experiență necesară pentru el.
Tinerii din Moldova au multe visuri și multă speranță în viitor. Le-am vorbit despre democrație, despre ce facem noi în Danemarca pentru democrație. A fost o experiență extraordinară să-i întâlnesc pe acești tineri care chiar luptă pentru viitorul lor.
Aksel Munk-Hansen
