Dintre cele 25.512 cadre didactice din Republica Moldova, 2.925 sunt bărbați – de aproape nouă ori mai puțin. Ce anume îi descurajează pe tinerii bărbați din a merge la Pedagogie, dar și ce îi motivează pe cei care, totuși, aleg acest drum explicăm în cele ce urmează.
După o analiză a datelor oferite de Ministerul Educației și Cercetării, am observat că cei mai mulți profesori bărbați activează în instituțiile de învățământ din Chișinău (1.188 de persoane), UTA Găgăuzia (167 de persoane) și Ungheni (140 de persoane). Totuși, pentru a reflecta mai corect distribuția acestora, am calculat un raport între numărul de profesori bărbați și totalul cadrelor didactice din fiecare raion. Astfel, cea mai mare pondere a bărbaților în sistemul educațional se înregistrează în Cimișlia, Nisporeni și Basarabeasca.
Cei mai mulți profesori bărbați predau „Educația fizică” (976 de persoane) și „Dezvoltarea personală” (397 de persoane).
Rodica Balan, specialistă în dezvoltare personală la Centrul de Consiliere și Ghidare în Carieră al Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, spune că în activitățile de orientare profesională pe care le desfășoară observă că interesul băieților pentru domeniul pedagogic este scăzut.
„De cele mai multe ori, băieții se orientează către domenii percepute ca fiind mai «bărbătești», cum ar fi tehnologia, științele exacte, dreptul sau antreprenoriatul. În schimb, pedagogia este adesea asociată cu trăsături precum grija, răbdarea și empatia, calități care, cultural vorbind, sunt mai des atribuite femeilor.”
De ce tinerii bărbați nu merg la Pedagogie
Specialista consideră că mulți tineri bărbați resping ideea unei cariere didactice dintr-o combinație de factori sociali, economici și psihologici. În primul rând, profesia nu mai este percepută ca una prestigioasă sau competitivă. „În contextul actual, succesul este adesea asociat cu performanța financiară și cu statutul social. Mulți bărbați considerând pedagogia o alegere «modestă», care nu oferă recunoaștere sau stabilitate economică.”
În al doilea rând, Rodica Balan menționează că sistemul educațional oferă puține modele masculine inspiraționale.
Un elev care nu a avut niciodată un profesor bărbat va avea mai puține șanse să se vadă în acel rol.
Rodica Balan
De asemenea, cultura și mediul social joacă un rol important în alegerea carierei. Rodica precizează că în Moldova persistă ideea că rolul bărbatului este acela de a asigura stabilitatea materială a familiei, iar profesia didactică nu este văzută ca o sursă sigură de venit. „În multe familii, băieții sunt încurajați spre profesii tehnice, juridice sau economice, fiind mai rar susținuți dacă exprimă interes pentru pedagogie. Astfel, decizia de a deveni profesor este adesea privită ca o alegere «neobișnuită» pentru un tânăr băiat.”
Un alt motiv ar putea fi lipsa recunoașterii sociale a profesiei de pedagog și imaginea generală de meserie «obositoare și birocratică», iar asta contribuie la demotivarea tinerilor.
Vladimir Cebotari: „Dacă ar fi un salariu decent, […] în domeniu ar fi mai mulți”
Vladimir Cebotari este deja de șase ani învățător la Liceul Teoretic „George Meniuc” din Chișinău. Și-a dorit să devină profesor încă din copilărie, iar acum are în subordine clasa a IV-a. Spune că, inițial, familia nu i-a susținut decizia de a merge la Pedagogie, fiindcă voia ca el să meargă la Drept. Vladimir spune că principalele îngrijorări ale familiei țineau de salariile pe care le au cadrele didactice. Totuși, în prezent, familia tânărului îl încurajează și îi susține alegerea. „Văd cum interacționez cu copiii și cu părinții acestora. Au acceptat situația.”
A început să predea în pandemia de COVID-19 și povestește că a fost destul de provocator, mai ales din motiv că era primul an de activitate. „Orele erau organizate în două grupuri. În clasă era și un elev cu CES pe care ceilalți nu îl acceptau. Am încercat să îl integrez în activități și, într-un final, elevii au devenit mai deschiși față de acest copil.”
Vladimir lămurește că la început i-a fost dificil să interacționeze cu unii părinți, deoarece aceștia îl priveau sceptic: „Presupun că se întrebau cum un bărbat poate preda claselor primare.” Pe de altă parte, tânărul spune că au fost unii părinți care au solicitat ca anume el să le fie învățător copiilor lor: „Am avut astfel de situații, în special din partea celor care au băieți.”
La prima ședință pe care a avut-o cu părinții, Vladimir le-a explicat acestora că trebuie să aibă încredere în experiența și abilitățile pe care le are. „Le-am spus punctul meu de vedere, că am o licență și că sunt specialist în domeniu.”
Tânărul este unicul învățător din liceul în care activează și unul dintre cei 131 de bărbați care predau la clasele primare în Moldova. Își dorește un sistem cu mai mulți profesori de sex masculin, chiar și la ciclul primar, deoarece crede că aceștia au o altfel de legătură cu copiii. Provocarea este, însă, salariul.
Salariile sunt mici. Acum, eu, fiindcă nu am soție și copii, pot să-mi permit încă să lucrez ca învățător. Nu pot să spun despre un salariu concret, din cauză că depinde de numărul de ore, de numărul de copii în clasă, de orele de dirigenție. Un avantaj este indemnizația pentru tinerii specialiști. Când calculasem cât se adaugă la salariu datorită indemnizației de 120.000 de ei, erau cu peste 3.000 de lei mai mult. Doar că după trei sau cinci ani nu o mai ai.
Vladimir Cebotari
Notă: în 2024, suma indemnizației pentru absolvenții de universitate a fost majorată până la 200.000 de lei, iar pentru absolvenții de colegiu – până la 160.000 de lei.
Vladimir este de părere că nu stereotipurile descurajează tinerii să meargă la Pedagogie, ci remunerarea financiară: „Sunt sigur că dacă ar fi un salariu decent, așa încât un bărbat să poată întreține o familie, în domeniu ar fi mai mulți.”
În același timp, Vladimir îi încurajează pe tineri să meargă în domeniu dacă simt că au o vocație pentru asta. „Dacă simți că îți place pedagogia, încearcă. Satisfacția pe care o primești din partea copiilor, când vezi roadele muncii tale, cum cresc de la un an la altul, este extraordinară.”
Dumitru Rusnac: „Diversitatea de gen într-un corp profesoral aduce echilibru”
Despre prezența insuficientă a bărbaților în pedagogie menționează și Dumitru Rusnac, care predă de 10 ani fizica la Gimnaziul „Mihai Eminescu” din satul Ulmu, raionul Ialoveni și care este cercetător științific. Spune că la liceu a avut profesori care i-au arătat că fizica nu este doar un set de formule, ci o poveste despre cum funcționează universul. „Acel model de profesor pasionat, care aprinde curiozitatea elevilor, m-a inspirat să urmez aceeași cale.”
Unii dintre apropiații lui Dumitru au fost surprinși când acesta i-a anunțat că merge la Pedagogie, chiar dacă această meserie a fost transmisă din generație în generație în familia sa. „Au fost surprinși, crezând că voi alege un domeniu mai «tehnic» sau o carieră exclusiv de cercetare. Dar cei care mă cunoșteau cu adevărat au înțeles imediat că locul meu este în școală, acolo unde pot combina știința cu formarea personalităților.”
Ceea ce l-a atras pe Dumitru în pedagogie este că poate influența destine.
În fiecare generație există câțiva elevi care își descoperă vocația datorită unei lecții sau unei conversații cu profesorul potrivit. Ideea că pot fi acea verigă care schimbă parcursul unui tânăr este cea mai mare motivație.
Dumitru Rusnac
Fiind tânăr specialist, principala provocare a fost să găsească un echilibru între rigoarea științifică și abordarea accesibilă pentru elevi. De asemenea, adaptarea metodelor tradiționale la un context educațional modern, digitalizat a cerut multă creativitate. Totodată, zice că a trebuit să fie atent la diferența mica de vârstă dintre el și elevii săi, pentru a nu fi perceput mai mult ca prieten, decât ca profesor.
Dumitru este de părere că, în educația din Moldova, prezența bărbaților nu este suficientă. Tânărul crede că elevii, mai ales băieții, au nevoie de profesori bărbați care să le arate că educația, disciplina și empatia nu sunt trăsături exclusive ale unui gen.
Modelele masculine autentice pot echilibra și îmbogăți formarea tinerilor. Sunt un exemplu nu doar pentru băieți, ci și pentru fete, deoarece trebuie să demonstreze cum ar arăta un bărbat stilat, echilibrat, onest, înțelept, ambițios, responsabil și perseverent.
Schimbarea acestei mentalități trebuie să vină prin modele autentice, prin aprecierea bărbatului nu doar ca profesor de educație fizică, tehnologică sau profesor de fizică, ci în toate ariile curriculare.
Dumitru Rusnac
În anul 2024, Dumitru Rusnac a fost premiat la Concursul Republican „Pedagogul Anului”, iar la ediția curentă a fost desemnat „Personalitatea anului în educație”. Crede că un profesor trebuie să fie în primul rând curios, empatic și rezilient. „Curios – deoarece lumea se schimbă permanent. Empatic – pentru că lucrează cu suflete, nu doar cu minți. Rezilient – fiindcă educația cere răbdare, echilibru și o viziune pe termen lung.”
Ca mai mulți tineri bărbați să aleagă cariera didactică, Dumitru crede că statutul profesorului trebuie revalorizat. În plus, trebuie promovată imaginea profesorului modern, pasionat de știință, tehnologie, cercetare și dezvoltare personală.
„Educația riscă să devină unilaterală”
Specialista Rodica Balan este de părere că lipsa bărbaților în domeniul educațional se resimte atât la nivel de echilibru în colectivele didactice, cât și la nivelul elevilor. În multe școli, echipa didactică este formată aproape exclusiv din femei, ceea ce ar limita diversitatea de perspective și modele.
În colectiv, prezența bărbaților aduce o altă dinamică relațională. Nu spun că ar fi o dinamică relațională mai bună sau una mai rea, ci pur și simplu că e diferită, iar tinerii au nevoie de modele diferite.
Pentru copii, mai ales pentru băieți, contactul cu profesorii bărbați este o experiență formativă importantă, căci anume în astfel de contexte ei ar putea învăța să asocieze puterea cu respectul, responsabilitatea cu blândețea și autoritatea cu empatia. În lipsa acestor modele, educația riscă să devină unilaterală, iar procesul de socializare al elevilor – mai puțin echilibrat.
Rodica Balan
Cum încurajează UPSC tinerii bărbați să meargă la Pedagogie
Rodica Balan menționează că UPSC depune eforturi constante pentru a face profesia didactică mai atractivă în rândul tinerilor, inclusiv în rândul băieților. Prin campanii de informare și promovare, universitatea încearcă să schimbe imaginea tradițională a pedagogiei, prezentând-o ca pe o profesie modernă, creativă și cu impact social major.
Spre exemplu, sunt dezvoltate programe interdisciplinare care îmbină educația cu tehnologia și comunicarea digitală, acestea fiind niște domenii tot mai apreciate de tineri. De asemenea, prin diverse evenimente, precum „Ziua Ușilor Deschise” și târguri educaționale, UPSC prezintă tinerilor exemple de bărbați care au reușit să dezvolte o carieră frumoasă în domeniul educației.
Sunt sigură că aceste inițiative pot convinge mai mulți tineri bărbați să aleagă să se realizeze în domeniul pedagogic și astfel să combată stereotipurile și să inspire prin exemplul propriu.
Rodica Balan
