Din acest an de studii, bursa de gardul I va fi oferită doar pentru studenții care au o medie semestrială mai mare de 8,5, iar tinerii cu media mai mică de 6,5 vor rămâne în general fără suport financiar din partea statului.
În luna martie, ministrul educației și cercetării, Dan Perciun, spunea că avem studenți cu medii de 5 sau 6 care beneficiază de bursă, în timp ce alții, cu medii de 9,5, nu o primesc din cauza concurenței mai mari pe specialitatea lor. Într-o analiză ulterioară, s-a depistat că aproape 15 % dintre studenții cu note cuprinse între 5,5 și 7,00 primesc o bursă.
Metoda de acordare a burselor universitare, potrivit autorităților, a fost modificată pentru a spori interesul studenților față de carte și pentru a crea un sistem mai echitabil.
Valoarea unei burse de gradul I astăzi constituie 1.295 de lei, adică de aproape două ori și jumătate mai puțin decât minimul de existență pe țară în 2024. Există și burse mai mari, spre exemplu la pedagogie sau cele de merit, însă ele sunt acordate unui număr foarte mic de studenți.
De câte burse a avut nevoie un student pentru a trăi în ultimii 25 de ani?
În anul 2000, pe fundalul crizei din anii ’90, bursa unui student nu depășea 90 de lei, în timp ce minimul de existență era 469 de lei. Ulterior, aceasta s-a majorat treptat, dar continua să constituie sub o treime din suma minimă pentru existență din acei ani. Abia în anul 2009, din cauza scăderii bruște a sumei minime pentru existență, bursele au început să acopere peste o treime dintre necesitățile unui student.
În anul 2010, dacă raportăm mărimea bursei la miniumul de existență pe țară, studenții au trăit cel mai bine, fiindcă bursa lor era mai aproape ca niciodată de jumătatea minimului de existență, deși la 50 % oricum nu a ajuns. Bucuria însă nu a durat mult timp, fiindcă în următorii trei ani Guvernul nu a mai crescut deloc bursele.
Ulterior, bursele au crescut treptat, cu aproximativ 40-50 de lei, la fel ca miniumul de existență pe țară. Cea mai mare majorare a fost înregistrată în 2023, cu 160 de lei pentru bursele de gradul I, pe fundalul crizei provocate de invazia rusă din Ucraina. Indexarea însă nu a fost direct proporțională cu majorarea bruscă a minimului de existență.
Mai exact, din 2021 până în 2024, minimul de existență a crescut cu aproape 37 % (800 de lei), iar bursele – cu 30 % (300 de lei).
Hai să ne amintim ce au promis politicienii!
În următorii patru ani, potrivit programelor electorale afișate de unele partide care au acces în Parlament, ne-ar aștepta cele mai mari majorări ale burselor din istorie.
PAS a scris în programul său că va „dubla bursele pentru studenți” și că va majora unele burse la Pedagogie cu 50 %.
Blocul electoral „Patriotic” a menționat că va crește toate bursele „până la 5.000 de lei”.
Blocul „Alternativa” a promis că va acorda „burse sociale și de merit, majorate și predictibile”, dar fără a oferi cifre exacte.
Cum se descurcă tinerii?
Pentru a putea acoperi „golul din stomac”, majoritatea studenților încearcă să identifice pe parcursul studiilor surse noi de venit. Cel mai des, ei se angajează în câmpul muncii, lucru care, uneori, vine la pachet cu nopți nedormite și absențe.
Anastasia este studentă la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”. Principalul său venit este salariul, deoarece lucrează full-time în domeniul comunicării.
Tânăra este susținută financiar și de părinți, iar bursa îi ajunge doar pentru abonamentul la troleibuz și lucruri legate de universitate.
O cheltuiesc pe rechizite, cărți, materiale didactice care trebuie imprimate. La noi, profesorii nu prea acceptă formatul electronic, așa că trebuie să imprimăm multe lucruri.
Anastasia, studentă
Tânăra afirmă că la serviciu învață lucruri noi pe care le poate aplica și în procesul de învățare, motiv pentru care nu crede că jobul îi afectează negativ calitatea studiilor. Pe de altă parte, dacă ar avea o bursă mai mare, ar investi-o în activități de relaxare, deoarece „ca să înveți bine, trebuie să te și odihnești bine”.
Vlada este o altă studentă din Republica Moldova, care spune că bursa lunară îi acoperea cea mai mare parte din costul cazării la cămin și câteva abonamente lunare: transport, Spotify și iCloud.
Acum prețul la cămine a crescut, iar bursa nu prea se mai «descurcă» nici aici.
Vlada, studentă
Singura soluție, spune tânăra, este să lucrezi, iar „scenariul perfect” este să-ți găsești un job în domeniul pe care îl studiezi.
Vlada spune că jobul nu-i afectează calitatea studiilor, dar, uneori, este nevoită să absenteze și să se pregătească pentru seminare.
Milena își face studiile de masterat. Cât timp a fost la licență, era angajată într-o organizație neguvernamentală, unde astăzi este președintă.
Tânăra spune că bursa de atunci, la fel ca și cea de acum, reprezintă mai degrabă un bonus la salariul de bază.
Pentru un student care nu lucrează, cred că bursele actuale sunt mici. Nu știu ce poți face cu 1.300 de lei.
Milena, studentă
Cât timp și-a făcut studiile de licență, tânăra spune că îi era complicat să le reușească pe toate și, adesea, era nevoită să se pregătească noaptea pentru ore.
Valeria își face licența la Pedagogie și beneficiază de o bursă mai mare decât ceilalți studenți, deși menționează că cei 3.000 de lei nu pot acoperi toate necesitățile unui student.
Tânăra are mai multe joburi part-time și spune că încearcă să își păstreze frecvența la zi. O parte dintre colegii ei însă au ales, din cauza jobului, studiile cu frecvență redusă.
În cele mai rele cazuri, unii studenți, din cinci zile pe săptămână, vin doar trei la universitate ori își selectează cursurile de bază, iar la celelalte ajung mai rar.
Valeria, studentă
Tânăra afirmă că, dacă ai un time management foarte bun, poți reuși să combini studiile cu munca, însă depinde și de tipul jobului ales.
