#diez a discutat cu mai mulți reprezentanți ai societății civile, care sunt concentrați pe domenii precum tineret, guvernanță și participare civică, istorie sau securitate, pentru a afla care este, în opinia lor, miza alegerilor din acest an.
„Un moment rar în istoria Moldovei”
Polina Panainte, directoare adjunctă a Asociației pentru Democrație Participativă „ADEPT”, spune că alegerile din această toamnă vor determina Parlamentul care va gestiona dosarele strategice ale țării – inclusiv procesul de integrare europeană, aflat într-o etapă decisivă.
Este un moment rar în istoria Republicii Moldova, în care direcția adoptată de Parlament poate influența fundamental nu doar politicile interne, ci și locul țării noastre în arhitectura politică și economică europeană. Miza acestor alegeri depășește dezbaterile obișnuite despre politici sectoriale, pentru că privește orientarea strategică a Republicii Moldova în ansamblu.
Polina Panainte
Experta menționează că, în funcție de opțiunile exprimate la vot, următorul legislativ „poate asigura continuitatea pe drumul către standarde mai înalte de guvernare, securitate și prosperitate” ori poate redeschide o perioadă de „incertitudine și vulnerabilitate”.
„Eforturile fie pot fi compromise, fie pot căpăta un nou avânt”
Cristian Vizir, președintele Consiliului Național al Tineretului din Moldova, spune că Republica Moldova este un stat parlamentar, iar aceste alegeri au o miză foarte mare, în special pentru tinerii din țară.
Este un moment în care eforturile depuse, în special în procesul de aderare la UE, fie pot fi compromise, fie pot căpăta un nou avânt. Pentru tineri acest lucru este extrem de important, deoarece mulți dintre noi, inclusiv eu, ne-am planificat viitorul aici, în Moldova.
Cristian Vizir
Îmi doresc condiții de viață cât mai bune, un sistem educațional dezvoltat, oportunități de locuire și, în general, o calitate a vieții mai ridicată pe termen lung.
Cristian spune că își dorește o prezență masivă a tinerilor la vot, chiar dacă, de obicei, la alegerile parlamentare vin mai puține persoane.
Între modelul occidental și cel rusesc
Istoricul și jurnalistul Ștefan Bejan spune că miza acestor alegeri este mai mare decât altădată, deoarece, la nivel internațional, „lumea este în plin început de al doilea Război Rece, dacă îl putem numi astfel”.
Vedem că la nivel internațional se creează ziduri, atât imaginare cât și fizice. Republica Moldova se află în momentul în care alege nu doar vectorul său extern sau un nou legislativ, dar alege între două modele civilizaționale.
Ștefan Bejan
Modelele între care va alege țara noastră sunt cel occidental și cel rusesc.
Corupția electorală pasivă se pedepsește cu amenzi de până la 37.500 de lei, iar cea activă – cu închisoare.
În opinia expertului, un model înseamnă „libertate de circulație, libertate de exprimare, investiții, democrație și alegeri libere”, iar celălalt se rezumă la „bombe, cenzură, oamenii arestați pentru un comentariu critic la adresa autorităților și o țară care vrea să-și facă dreptate prin intermediul armelor și a oamenilor uciși”.
Riscurile sunt majore și de acest lucru sunt conștienți însăși forțele proruse. Igor Dodon a declarat anterior că dacă ajung ei la guvernare, în primele luni – deși noi credem că mult mai mult de atât – Republica Moldova va avea probleme economice grave și nu va putea plăti salarii sau pensii. Moldova nu va putea finaliza acele proiecte investiționale care au fost începute deja, nu mai vorbim de proiecte noi.
Ștefan Bejan
Expertul atenționează că există posibilitatea ca în țara noastră, după „modelul georgian”, să fie adoptate un „set de legi de factură rusească” care „vor interzice societatea civilă, votul în diasporă și vor limita libertatea de exprimare”. În consecință, acest lucru ar putea să ducă la stoparea parcursului nostru european sau chiar anularea sa, explică Ștefan Bejan.
În anul 2024, în parlamentul din Georgia au venit forțe politice percepute ca apropiate de Rusia. Acestea au adoptat, după modelul rusesc, o lege a „agenților străini”. Votarea ei a dus rapid la proteste masive și la înghețarea parcursului european al țării.
În primăvara acestui an, un proiect de lege asemănător a fost înregistrat și la Chișinău, de către deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor. Detalii poți găsi aici.
Ștefan Bejan evidențiază deschiderea actuală a UE față de țara noastră. În cazul revenirii în „zona gri”, potrivit expertului, nu știm cât de deschisă va fi Uniunea față de noi, cel puțin dacă vom decide peste patru ani că vrem din nou să urmăm parcursul european.
„Rusia dorește să-și întoarcă investițiile”
Andrei Curăraru, expert în securitate și politici publice, spune că Republica Moldova riscă să aibă „o gaură în buget de vreo 2 miliarde de euro și o inflație de 30-40 %” în cazul blocării parcursului european.
Miza mare, potrivit expertului, este și la Kremlin. Moscova a investit sute de milioane de euro în ultimele două campanii electorale de la Chișinău și va dori să-și întoarcă investițiile”.
Eu cred că scopul principal al Rusiei este influențarea conflictului din Ucraina și a pune presiune asupra Kievului. Asta poate însemna aducerea trupelor ruse în regiunea transnistreană și punerea în practică a unor provocări – atacuri cu drone ori de alt tip asupra Ucrainei.
Andrei Curăraru
În consecință, Ucraina ar putea răspunde, inclusiv prin atacuri asupra infrastructurii critice de la Tiraspol. Evident, acest lucru va afecta și Chișinăul.
Expertul spune că unul dintre cele mai negative scenarii ar fi ca Ucraina să piardă pe front, iar armata rusă să se apropie de regiunea Odesa. Într-un asemenea context, Andrei Curăraru presupune că un guvern prorus ar putea invoca riscuri de securitate din partea României, Uniunii Europene sau NATO și ar putea chema armata rusă în Republica Moldova.
Nu trebuie să uităm că Ilan Șor a declarat deschis că obiectivul său este ca Moldova să adere la alianță militară OTSC, la Uniunea Rusia-Belarus și, mai nou, să fie federalizată. În acest caz, armata rusă ar putea fi chemată chiar de UTA Găgăuzia.
Acestea sunt scenarii pe care le au în cap și autoritățile ruse atunci când planifică asemenea cheltuieli pe Republicii Moldova.
Andrei Curăraru
Amintim că în data de 28 septembrie 2025 în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare. Mai multe detalii despre ele poți găsi pe #Parlamentare 2025.
